La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.
Domnul nostru Isus Hristos, înainte de începutul din Cartea Genezei era...
El era dinainte de Început, pentru că era fără început.
Era cu Dumnezeu, fiindcă era Dumnezeu.
Înainte de tot ceea ce este spirit și materie,
Domnul nostru Isus Hristos Întrupat la plinirea vremii sub forma firii omenești pentru mântuirea creaturilor Sale era...
Înainte de a fi Timpul, când era numai Veșnicia, El era.
Căci Timpul, adică veacurile, au început odată cu creațiunea văzută și va sfârși odată cu ea (Evrei 1, 2).
El este dinainte de Timp și va rămâne după el.
Prin Hristos au fost făcute și Spiritul și Materia și Timpul. Și toate acestea se țin prin Hristos.
Hristos era mai înainte de toate acestea în Tatăl,
Unul și Una cu El,
ca sunetul cu instrumentul care îl conține, de când sunt, una, fiind amândouă permanente.
Numai în timpul exteriorizării par diferite, pentru opera aceasta. Totdeauna făcând însă împreună lucrarea lor, Unul fiind.
Iar după împlinirea acestei lucrări, reunindu-se din nou într-Unul, Se înfățișează iarăși ca Unul și Același.
Isus Hristos este Cuvântul prin care toate s-au făcut.
Cuvântul ieșit din Sine Însuși. Și din care au ieșit pe urmă toate lucrurile nevăzute.
Înainte de a fi Cuvânt, deci Exteriorizare, El era Ideea tăinuită. Adică planul prin care era conceput totul, înainte să fi fost ceva (Prov. 8, 23; Colos. 1, 16; Evrei 1, 2).
Atunci nu era decât El totul. Adică totul era în Hristos.
Isus Hristos nu este o creatură, El este Creator. N-a fost cândva o dată când El nu era.
El a fost totdeauna, existând prin Sine Însuși cu Tatăl, ca Tatăl, în Tatăl.
La sfârșit, El va aduna iarăși toate lucrurile în Sine, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate (Filip. 3, 21),
apoi Se va interioriza din nou în Tatăl.
Atunci când Timpul iarăși se va sfârși, totul se va interioriza în Veșnicia pe care nimeni din noi nu o știm ce înseamnă (1 Cor. 15, 28).
În El va fi atunci și prin El va trăi în lumină și fericire întreagă Biserica Sa, creată din Trupul și Sângele Său.
Alcătuind bucuria și slava Sa veșnică
și aducându-Și prinosul de dragoste și recunoștință pentru atât de multa iubire și răbdare prin care a răscumpărat-o și a proslăvit-o la Tatăl.
Doamne Isuse Hristoase Dumnezeul nostru,
împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, fii binecuvântat în vecii vecilor.
Tot ceea ce cunoaștem, credem
și tot ceea ce încă nu cunoaștem, tot credem,
chiar și cele ce încă nu le avem,
- credem că le vom avea la vremea potrivită.
Ție ne închinăm cu toată smerenia și recunoștința
și Te rugăm să Te înduri să Te descoperi sufletelor noastre, pentru ca avându-Te pe Tine să putem avea și noi viața veșnică.
Amin.