Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi.
Nu există o mai mare și o mai fericită nădejde pentru cei credincioși în Hristos, decât această dulce făgăduință a Mântuitorului nostru, că El Însuși Se va întoarce iarăși la noi - și că ne va lua cu El pentru ca unde este El să fim și noi.
Făgăduința aceasta, Domnul o făcuse ucenicilor Săi cât era cu ei pe pământ, înainte de plecarea Lui de pe pământ în Cer și în cele mai grele clipe pentru ei.
De aceea și întoarcerea Lui trebuie să fie tot așa, adică până acolo de unde a fost plecarea Sa
- și în vremile când le va fi cel mai greu ucenicilor Săi iubiți.
Până acolo unde au rămas acei care trebuie să fie luați
și atunci când este gata să vină amenințarea cea mare pentru ei.
Încă odată: Ce strălucită este bucuria încredințării, că dacă Îl vom urma cu ascultare pe Hristos, Domnul nostru Preaiubit, câtă vreme umblăm pe pământ, apoi și atunci, când va trebui să plecăm de pe el, pentru noi, nu va fi trimis îngerul morții ca să ne ia sufletul, ci va veni Însuși Preadulcele nostru Mântuitor și Răscumpărător Isus Hristos - să ne ia cu Sine, Acolo unde este El.
Nu va fi trimis nici măcar un înger dintre nenumărații slujitori ai Stăpânului nostru Ceresc - ci aceasta o va face chiar El Stăpânul Însuși.
Când vremea încercării noastre se va fi sfârșit,
când slujba noastră va fi încheiată,
când lupta credinței și osteneala alergării și împlinirea răbdării noastre, se vor fi încheiat,
când ochii noștri plini de lacrimi și trupul nostru istovit de lupte, și amintirile noastre pline de rane, - vor fi ajuns la capătul drumului rânduit nouă,
atunci nimeni nu va fi trimis să ne ridice la Cer, ci El Însuși va veni după noi, până unde ne știe El că suntem fiecare.
Căci numai Mâinile Lui iubitoare care au fost străpunse pentru noi, știu cât de dulce să ne cuprindă
și numai Inima Lui care a sângerat pentru noi, știe cât de duios să ne îmbrățișeze
și numi Ochii Lui care au plâns pentru noi, știu cum să ne ridice de mângâietor, cum să ne ia de lin, cum să ne poarte de ușor sufletul nostru încă plin de rănile și vânătăile primite în lumea aceasta,
pentru ca să uităm în clipa aceea tot ce am pătimit pe pământ.
O, cu ce cuvinte și cu ce Față Se va apropia de noi, Domnul nostru Preaiubit, venind în întâmpinarea noastră chiar El, de la cea dintâi clipă și de la cel dintâi pas spre lăcașul pe care ni l-a pregătit,
iar Acolo, cu ce fericire și cu ce cântări va fi întâmpinat credinciosul slujitor al lui Hristos, chiar de la intrarea lui în veșnicie, chiar de la apropierea lui de porțile Ierusalimului Ceresc.
Prima lui impresie trebuie să fie de o așa de mare bucurie, încât chiar din prima clipă să i se șteargă urma tuturor lacrimilor (Apoc. 21, 4) și urma tuturor rănilor (Apoc. 22, 2; Maleahi 4, 2), și urma tuturor amintirilor lui dureroase din lumea aceasta și din viața trecută prin ea.
O, scumpe suflete credincioase, ce mare har vă este păstrat vouă, ca să vă fie adus la arătarea lui Isus Hristos (1 Petru 1, 3).
Cât de adesea ar trebui să vă îndreptați voi privirile spre El, și să vă puneți nădejdea în răsplătirea care vă așteaptă, pentru ca să nu cădeți nici de frică, nici de oboseală, nici de îndoieli, cât încă sunteți pe drumul luptelor, pe calvarul răbdării, pe altarul jertfei, pentru slujirea Dumnezeului vostru.
Frații și surorile mele, încă puțină vreme, foarte puțină - și Cel ce Vine după noi va veni și nu va zăbovi.
O, trăiți prin credință,
răbdați prin credință,
iubiți și vestiți pe Domnul prin credință
și așteptați Venirea Domnului prin credință.
și Hristos Preaiubitul Scump al sufletelor noastre va veni în ceasul în care nici nu vă gândiți
și cu o bucurie la care nici nu vă gândiți
Fiți gata, și fiți vrednici de El.
Veșnică slavă și binecuvântare Ție, Celui care vii, Isuse Doamne, Marele Dumnezeu și Preadulce Mire și Mântuitor al nostru...
Din toată inima Îți mulțumim pentru toate bucuriile pregătite de Tine pentru cei care Te vor iubi și sluji cu iubire și credință până la moarte,
- dar pentru marele har care ni-l vei face, venind chiar Tu după noi, spre a ne lua cu Tine, la Tine și lângă Tine pentru a ne așeza alături de Tine pe totdeauna - Îți mulțumim negrăit de mult.
Te rugăm ajută-ne ca neîncetat să ne străduim, din toate puterile noastre, să facem voia Ta, atât în mijlocul fraților cât și între ceilalți semeni ai noștri. Cu toată curăția inimii și a gândurilor noastre, pentru ca la sfârșit să avem harul să-Ți împlinești cu bucurie și față de noi, această scumpă și dulce făgăduință, în nădejdea căreia trăim, luptăm și murim și înviem.
O, îndreaptă-ne totdeauna toată inima și toate gândurile spre această nădejde vie și adevărată - cu o încredere nezdruncinată că dintre toate făgăduințele Tale scumpe - aceasta este cea mai fericit împlinită de către Tine.
Să o așteptăm neîncetat cu tot fiorul dragostei. Și de bucuria ei, să nu mai ținem nimic în seamă din prețul greu pe care ni l-ar cere ea.
Amin.
+
Nimic nu-i mai frumos pe lume ca Adevărul nicăiri
ferice viața dăruită acelei unice iubiri.