El i-a întrebat din nou: Pe cine căutaţi? Pe Isus din Nazaret, I-au zis ei.
În chip normal oamenii legii trebuie să caute pe oamenii fărădelegii, fiindcă aşa este scris (Rom. 13, 4; 1 Petru 2, 14).
Legea este pentru cel fărădelege.
Soldaţii unei ţări trebuie să caute pe vrăjmaşii care ameninţă libertatea şi viaţa poporului şi ţării lor.
Aprozii şi slujitorii tribunalelor ar trebui să-i caute pe cei care scapă de sub paza legii şi care sunt primejdioşi pentru liniştea şi viaţa poporului.
Slujitorii cuiva, să caute pe cei care ar fi furat ceva din avutul stăpânilor lor.
În mod normal, cu săbii se merge împotriva cuiva care este periculos şi înarmat.
Cu funii se merge împotriva cuiva care este violent şi agresiv.
Cu mulţime se merge împotriva celui puternic şi rău.
- Dar vinovăţia oamenilor rămâne veşnică pentru că ei ştiindu-L pe Hristos că nu este în nici unul din aceste feluri, ei tocmai dimpotrivă, - au trimis totuşi după El nişte oameni ai legii ca după un nelegiuit.
Nişte ostaşi înarmaţi, ca după un duşman al ţării.
Nişte aprozi şi gardieni, ca după un evadat.
Nişte robi, ca după un tâlhar.
Nişte arme, ca după un periculos.
Şi noaptea, ca după un răufăcător.
Iuda cu ucenicii săi, caută pe Hristos şi pe ucenicii Lui.
Acum cele două cete erau faţă în faţă.
Mântuitorul deşi ştia bine totul,
deşi le văzuse nevrednicia vrăjmaşilor Săi,
- caută totuşi din nou să le trezească cugetul lor spre a judeca şi ei ceea ce fac, zicându-le:
- Pe cine căutaţi?
Cu alte cuvinte Mântuitorul îi întreba: în felul acesta Mă căutaţi voi pe Mine? Voi nu ştiţi cine sunt Eu şi ce am făcut?
Voi nu M-aţi auzit şi nu M-aţi văzut niciodată?
Astfel de fapte am făcut Eu, ca voi să veniţi după Mine în felul acesta?
Dacă stăpânii voştri săvârşesc o nelegiuire - voi de ce vă uniţi la nelegiuirea lor?
Voi ştiţi cine este Isus, de ce aţi primit să mergeţi contra Lui?
Voi ştiţi pe cine ar trebui să căutaţi... şi ştiţi şi cine este Acela care veniţi să-L prindeţi acum, ca să fie osândit.
Ştiţi crima care se face, iar voi vă uniţi la săvârşirea ei?...
Nu vă îngroziţi de fărădelegea pe care o faceţi în numele legii? De păcatul pe care îl faceţi în numele Templului? De crima pe care o faceţi în Numele lui Dumnezeu, chiar contra lui Dumnezeu?
Pe cine căutaţi voi? Pe cine prigoniţi voi? Pe cine străpungeţi voi?
Vinovăţia tuturor vrăjmaşilor lui Isus rămâne veşnică şi neiertată.
Toţi ştiau pe cine caută.
Cunoşteau fiecare din ei, în frunte cu Iuda, cine este Isus.
Avuseseră destul timp şi destule ocazii să-L cunoască.
- Şi totuşi au acceptat să meargă să-L prindă pe Isus şi să-L dea pe mâna ucigaşilor de Dumnezeu.
Au colaborat cu diavolul în chip direct şi conştient.
Au săvârşit marele şi neiertatul păcat cu voia şi cu ştiinţa lor.
Căci dacă n-ar fi dorit şi ei acest lucru, ar fi putut să nu-l facă.
Doar unii din ei mai fuseseră trimişi şi înainte ca să-L prindă pe Domnul.
Dar atunci au gândit cu o minte limpede - şi n-au împlinit o poruncă blestemată, ştiind bine că şi cine o execută este la fel de vinovat ca şi cel ce o dă.
Atunci s-au întors fără Isus la mai marii lor şi le-au răspuns, bine şi curajoşi. Nimeni, niciodată n-a mai vorbit ca Omul Acesta (Ioan 7, 32-46).
Puteau face la fel şi acum. Dar n-au făcut-o.
Cel care rămâne rob unui nelegiuit, devine şi el nelegiuit asemenea stăpânului său. Cine rămâne frate unui vânzător, este vânzător şi el. Cine este alături de un Absalom, este blestemat şi el.
Tu dragă suflete, oare Îl cauţi pe Isus?
Cu ce gânduri mergi tu să-L cauţi pe Isus?
Cu ce planuri mergi la consfătuirea frăţească?
Cine te-a chemat sau cine te-a trimis?
Pe urmele cui te duci tu spre Isus şi în slujba cui?
Cine te îndrumă spre Isus şi spre fraţi?
Şi ce planuri ai, după ce vei ajunge la Isus?
Şi după ce vei sta cu fraţii şi vei şti ce au vorbit ei, unde vei merge să spui?
Oricâte gânduri bune ai avea în tine însuţi, dacă acela cu care lucrezi este un nelegiuit, curând vei fi şi tu asemenea lui.
Orice inimă bună ai zice tu că ai, - dacă fapta mâinilor tale, calea picioarelor tale şi slujba fiinţei tale sunt în slujba răului, pentru osândirea binelui, pentru chinuirea nevinovăţiei şi condamnarea dreptăţii - atunci tu eşti un nelegiuit. Chiar dacă acum nu eşti decât un rob şi un slujbaş neînsemnat. Sau un frate al lui la fel ca el.
Fiindcă dacă n-ai fi şi tu la fel, ai protesta împotriva nelegiuirii.
Ai ridica glasul în apărarea Adevărului.
Ai apăra dreptatea şi n-ai ajuta la încălcarea dragostei sau adevărului sau dreptăţii.
Chiar dacă pentru curajul tău ai fi dat afară. Sau băgat înăuntru.
Decât un martor al minciunii, mai bine un condamnat al adevărului.
Decât un slobod cu păcatul, mai bine un închis cu Hristos.
Decât râzând cu diavolul, mai bine plângând cu Dumnezeu.
Decât îmbuibat prin fărădelege, mai bine muritor de foame, cu cugetul curat.
Mărire îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, mărire Ţie.
Mulţumindu-Ţi cu recunoştinţă că ai primit a suferi toate patimile şi nedreptăţile pentru mântuirea noastră.
Te rugăm să ai milă de toate acele suflete slabe care pentru un folos trupesc îşi pierd mântuirea sufletului lor.
Şi pentru a face voia oamenilor, calcă voia Ta. Sau pentru o neascultare se face un ucigaş.
Trezeşte conştiinţa răspunderii în toţi aceşti oameni trimişi împotriva Ta. Şi nu-i lăsa să făptuiască păcatul acesta neiertat, ca să nu fie osândiţi şi ei şi urmaşii lor.
Ci fă-i să vină la Tine ca să fie mântuiţi printr-o pocăinţă zdrobitoare.
Amin.