Pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte pe Tatăl, care L-a trimis.
Datoria de cinstire faţă de Domnul nostru Isus Hristos este asemenea datoriei de cinste faţă de Tatăl.
Una Fiind în Lucrare, Una Sunt în Persoană.
Şi oricine păcătuieşte împotriva Fiului, păcătuieşte în acelaşi timp împotriva Tatălui.
Taina Unităţii Dumnezeieşti se poate înţelege numai prin credinţă. Şi în faţa Ei trebuie să ne aplecăm inima cu rugăciune şi smerenie. Căci înţelegerea minţii noastre este atât de strâmtă şi de slabă, câtă vreme suntem în cortul acesta...
noi cinstim pe Tatăl.
Şi cine cinsteşte pe Dumnezeu va fi cinstit şi el.
Tot ceea ce nu putem înţelege acum, vom înţelege desăvârşit mai târziu când perdeaua de lut care ne împiedică acum va fi înlăturată ca să cunoaştem deplin (1 Cor. 13, 12).
Ce uimitor şi fericit va fi pentru noi harul revelaţiei Dumnezeieşti, când Adevărul pe care acum numai Îl bănuim
şi I ne închinăm prin credinţă,
ne va ridica până la cuprinderea Lui!
Cu câtă recunoştinţă vom mulţumi atunci pentru credinţa de astăzi!
Doamne Isuse, Fiul asemenea cu Tatăl,
Dumnezeu şi Creator Slăvit,
îngenunche inimile noastre mereu spre cinstirea şi slăvirea Ta. Şi fereşte-ne de păcatul cel mare al tăgăduirii Dumnezeirii Tale.
Tu nu eşti creatură ci eşti Creator.
Fără început şi fără sfârşit.
Asemenea cu Tatăl,
deodată cu El. Şi până odată cu El. Adică Veşnic.
De aceea noi Îţi aducem aceeaşi cinste, închinare şi dragoste,
din tot sufletul nostru
acum şi în vecii vecilor.
Amin.