Să ne învăţăm pe noi înşine
Traian Dorz - Garanția Veșnică
1 -Dacă n-ai putut avea în copilărie o mamă adevărată şi un tată credincios,
dacă n-ai avut pe cineva să îngenuncheze cu lacrimi şi cu dragoste la leagănul tău,
ca să te crească în credinţa lui Hristos,
dacă n-ai avut cine să te înveţe ca să te rogi şi să crezi, - atunci măcar acum te gândeşte tu la aceasta!
Cine n-a avut pe nimeni să-l înveţe binele, are cu atât mai mult datoria să înveţe el însuşi, când ajunge să poată.
2 - Dacă n-ai avut în cei şapte ani de acasă nici o inimă iubitoare şi evlavioasă care să te îndrepte cu căldură spre dragostea lui Dumnezeu, - acum măcar, acum tu îndreaptă-te pe tine,
spre adevărul cunoaşterii lui Dumnezeu,
spre frica şi ascultarea de Hristos,
spre ura faţă de păcat,
spre binefacerea aproapelui
- rugându-te pentru tine măcar tu, acum.
3 - Şi dacă nici mai departe în creşterea şi în împlinirea vieţii tale n-ai putut avea un îndrumător sănătos cu simţ de răspundere pentru tine şi pentru mântuirea ta,
- atunci, măcar tu acum, după ce ai ajuns să poţi singur vedea şi cunoaşte ce este bine şi ce este rău, - ar trebui să faci asta.
4 - Să-ţi deschizi mai bine ochii asupra a tot ce vezi,
şi ce auzi,
şi ce înveţi,
ca să-ţi poţi da seama că nu există nici o faptă fără ca odată să nu-şi primească răsplata ei.
Dar nu prin aranjamentul oamenilor o primeşte, - ci pentru că este un Dumnezeu care veghează asupra tuturor în orice timp.
5 - Văzând cum fiecare faptă a fiecărui om este pe drept răsplătită odată, te-ai fi putut convinge şi tu că este un Dumnezeu, chiar dacă nimeni nu ţi-ar spune asta.
Căci nimeni altcineva afară de El n-ar putea cunoaşte
şi n-ar putea răsplăti aşa, până şi cele mai ascunse fapte.
6 - Chiar dacă ai spune că nu poţi crede în lucrurile supranaturale
şi chiar dacă ai fost crescut în necredinţă, şi ai primit explicaţii omeneşti asupra minunilor lui Dumnezeu, pe care le-ai văzut şi tu,
- există totuşi acest lucru de netăgăduit, că fiecare om îşi primeşte răsplata faptelor lui, ori imediat, ori ceva mai târziu, dar sigur şi totdeauna, -
ar fi de ajuns chiar şi numai aceasta ca să te încredinţezi că există Dumnezeu.
7 - Căci nu-ţi poţi explica, cum crima cea mai bine ascunsă este descoperită,
şi cum cel mai viclean hoţ este prins,
şi cum cea mai şireată nelegiuire este aflată
şi cea mai ascunsă ticăloşie, - ajunge arătată dintr-o dată pe faţă.
Nici cum cea mai mişelească trădare, iese la iveală pe neaşteptate.
Toate-toate ajung odată să fie cunoscute şi răsplătite după cum merită.
Cine poate face asta oare în afară de Dumnezeu care vede tot?
8 - Iată în trecut, popoarele care au nedreptăţit şi au asuprit pe altele, cum s-au prăbuşit, oricât de tari erau.
Şi cum le-a venit de grabnic pierzarea, tocmai când se credeau de neînvins, au pierit, aşa că astăzi nu mai există nici o urmă de multe dintre ele.
Încă o dată, - cine poate face asta, dacă nu Dumnezeu?
9 - Iată şi în prezent... Popoare mari şi oameni puternici care nedreptăţesc şi chinuiesc pe cei mai mici şi mai slabi,
- încă nu vei muri nici tu - şi vei vedea răsplata cumplită pe care nelegiuirile făptuite o vor aduce peste cei care sunt asupritorii altora.
10 - Priveşte oameni tari acum, tirani şi asupritori ai părinţilor lor, ai soţilor, ai copiilor sau ai supuşilor lor, -
oameni care încalcă legea dreptăţii şi a recunoştinţei
şi vei vedea sigur şi curând ce sfârşit vor avea!
Numai deschide-ţi bine ochii şi mintea la aceasta!
11 - Priveşte la cei care se poartă obraznic, trufaş şi nedrept, încălcând legile omeniei,
a dragostei şi a bunătăţii,
a ascultării şi a bunului simţ,
- aceste legi umane şi Dumnezeieşti,
care umblă prigonind pe Hristos,
şi pedepsind pe nevinovaţi,
şi batjocorind ce este sfânt...
- vei vedea cum vor ajunge în curând!
Numai că Dumnezeu nu-i trăsneşte dintr-odată, ci pe încetul.
12 - Uită-te bine la cei nelegiuiţi astăzi - şi adu-ţi aminte că nu vei muri până ce îi vei vedea pe mulţi trântiţi şi nimiciţi.
Când vei vedea aceasta, să te încredinţezi că de aceea este o răsplată, pentru că este un Dumnezeu!
Şi încredinţându-te, să te întorci la El ca să nu pieri şi tu.
13 - Dacă tu dragă suflete, nu te-ai apropiat până acum niciodată de Dumnezeu,
dacă (din nou) în primii tăi anişori nu te-a cuprins o mamă la sânul ei iubitor şi dulce,
să-ţi împreune cu drag şi cu evlavie cele trei degetuţe de la mâna ta
şi ridicându-le în fruntea ta cu şuviţe bălaie să-ţi spună:
- zi şi tu cu mama:
În Numele Tatălui...
şi al Fiului...
şi al Sfântului Duh, amin...
- învăţându-te astfel cum să faci primii paşi ai tăi spre întâlnirea cu Dumnezeul tău...
- atunci ai o datorie Dumnezeiască să faci acest lucru tu acum.
14 - Dacă până acum nu te-ai apropiat niciodată de Sfânta Scriptură, Cuvântul voii lui Dumnezeu,
ca prin ea să-L întâlneşti şi tu pe Dumnezeul tău,
- atunci fă acest lucru chiar acum.
15 - Şi dacă până astăzi n-ai aflat încă o biserică sau o adunare sfântă,
în care cineva şi ceva să te cuprindă puternic,
trăgându-te cutremurat în faţa Dumnezeului tău,
cu care să te întâlneşti faţă în faţă...
şi a cărui privire să te biruiască,
să te dărâme,
să te învie,
să te renască,
să te înalţe...
- atunci dragul meu, dacă până astăzi tu nu L-ai aflat pe Hristos, să ştii că ai fost foarte nenorocit!
Vino chiar în clipa aceasta şi fă pasul mântuirii.
Încă mai poţi! Şi nu vei mai avea nici o dezvinovăţire dacă nu-l faci, pentru că acum iată, - ai cum!
16 - Chiar dacă ai putea crede într-un Dumnezeu al cerurilor şi al pământului,
Atotţiitorul şi Făcătorul tuturor celor Văzute şi Nevăzute...
sau poţi chiar şi să te închini Lui cu mulţimea şi ca ea - tu totuşi nu-L cunoşti şi nu L-ai aflat pe Dumnezeu, - dacă n-ai venit plângând zdrobit sub păcatele tale, - ca să le laşi născut din nou, sub Crucea Lui!
17 - Dacă tu însuţi n-ai venit la Domnul Isus Hristos,
zguduit de căinţă şi de pocăinţă,
conştient de păcatele tale...
şi plângând pentru păcatele tale...
Dacă n-ai privit zdrobit la Isus Cel Răstignit pentru păcatele tale
şi Înviat pentru mântuirea ta...
Dacă n-ai auzit cum El te cheamă pe tine,
şi dacă n-ai simţit cum te-a iubit pe tine,
şi n-ai cunoscut cum te-a salvat pe tine,
chiar pe tine, - Dumnezeu,
- atunci tu dragul meu încă nu-L cunoşti pe Isus!
18 - Dacă n-ai aflat încă pe Hristos ca Mântuitorul tău, aşa cum L-a aflat Maria,
cum L-a aflat Toma,
cum L-a aflat Pavel,
cum L-au aflat toţi acei care din clipa aceea L-au avut ca Dumnezeu al lor... (Ioan 20, 16-20; Fap. Ap. 9, 5),
- atunci şi tu trebuie să-L afli aşa chiar acum,
fiindcă altfel să ştii că nu există mântuire pentru tine - şi pentru nimeni!
19 - Iar dacă tu nu-L ai aşa pe Dumnezeu al tău,
adică nu ai tu cu Dumnezeu o adâncă şi personală părtăşie, care vine numai din trăirea credincioasă a unei vieţi ascultătoare de toată voia Lui,
şi care să fie dobândită prin naşterea din nou,
- atunci să ştii şi să nu te înşeli singur, - tu nu-L ai pe Dumnezeu!
20 - Şi dacă n-ai cu Dumnezeu o strânsă legătură a unei intime şi tainice vieţi de rugăciune,
şi nici dulcea unire a unei iubiri sfinte,
şi nici evlavioasa umblare a unei ascultări smerite de toată voia Lui,
- atunci cum să te mai rogi tu cu încredere şi cu nădejde în ziua necazului tău?
în vremea suferinţei tale,
în drumul singurătăţii tale,
şi în clipa morţii tale,
dar mai ales a învierii tale?
Domnul Dumnezeul Cel Bun să-ţi ajute ca să gândeşti acum cu cea mai mare grijă şi grabă la acestea!
Amin.