Trei feluri de ascultători
Traian Dorz - Dorim să fim
1 - Totdeauna unde se vorbește Evanghelia sunt trei feluri de ascultători: cei de aproape, cei de la mijloc și cei de departe.
Dar nu poziția trupească față de vorbitorul cuvântului este importantă - ci cea sufletească.
2 - Poziția sufletească a celor de departe este de obicei că doar aud. A celor de la mijloc este că aud și înțeleg. Dar a celor de aproape este că și aud, și înțeleg dar și ascultă Cuvântul lui Dumnezeu.
3 - Încă o dată: nu poziția trupească este cea mai importantă, ci poziția sufletească. Sunt mulți din cei de departe care sunt numai ochi și urechi. Dintre aceștia uneori auzi strigând: vă rugăm vorbiți mai tare că nu se aude... Aceștia n-ar vrea să scape nici un cuvânt, pentru că ei vor nu numai să audă sau să înțeleagă ci vor să asculte Cuvântul Sfânt.
Ce scumpe sunt înaintea lui Dumnezeu astfel de suflete!
4 - Sunt unii dintre cei care chiar aproape fiind, nu le pasă de cuvânt. Uneori nici nu-l aud din cauza vorbelor lor. Apoi nu-l înțeleg din cauza gândurilor lor. Și apoi nu vreau să-l primească din cauza simțirii lor potrivnice.
Ce departe de cuvânt sunt uneori chiar cei mai aproape de cuvântător!
5 - Cei de la mijloc se împart între cele două extreme.
Unii aud și chiar înțeleg, dar nu ascultă niciodată.
Alții cărora Dumnezeu le dă Harul să asculte ceea ce au auzit și au înțeles.
Cei din urmă vin totdeauna la Domnul. Cei din mijloc vin foarte rar. Iar cei dintâi aproape niciodată.
6 - Nu de cantitatea cuvântului depinde de multe ori ascultarea lui ci de valoarea și puterea sa. Nu ce vorbitor auzim - ci al Cui Cuvânt Îl ascultăm. Dacă auzim numai un vorbitor - chiar pe cel mai strălucit om - nu ne alegem cu mare folos.
Ci numai când dincolo de om, Îl ascultăm pe Dumnezeu.
7 - Totuși când în mijlocul nostru sunt vorbitori sfinți - noi în cuvântul lor Îl auzim pe Hristos vorbindu-ne.
Să-i ascultăm, fiindcă Domnul Însuși a spus: cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă (Matei 10, 40-41).
8 - Trăim puternic sub dureroasa impresie a răririi rândurilor celor sfinți. Unii după alții se duc marii stegari ai lui Hristos care au ținut sus Cuvântul Vieții. Dorim din toată inima să ni-i amintim mereu, ascultându-i și urmându-le credința.
9 - Să ne obișnuim să prețuim pe astfel de suflete mari câtă vreme îi avem, fiindcă din pricina lor multe binecuvântări se revarsă peste noi toți ceilalți. Și de multe nenorociri suntem scăpați numai din pricina lor. Abia când ei nu vor mai fi, vom vedea.
10 - Trebuie să ne rugăm mereu ca Domnul să umple golurile rămase în urma marilor sfinți plecați dintre noi... Și să ne dăm și noi toate silințele să fim vrednici ca Duhul Sfânt să nu ne lase fără de îndrumători sfinți, ca să nu rămânem în întuneric, fiindcă astfel de ochi din fruntea noastră ne sunt chiar mai de preț decât ochii cei de sub frunte.
11 - Când Mântuitorul nostru Isus Hristos a trimes pe cei doi ucenici să-I aducă pe tânărul măgăruș pentru intrarea Sa în Ierusalim, le-a zis: dezlegați-l fiindcă este legat.
Pentru ca să-l poată folosi Hristos în slujba Sa, acest tânăr măgăruș trebuia să fie dezlegat de unde era prins înainte.
Această eliberare trebuie să vină și în viața noastră, în momentul când vrem să devenim ai lui Hristos.
12 - Iar dacă în slujba purtării Domnului ni se va arăta și nouă vreodată de către cineva o cinste mai mare decât o merităm, - să nu ne-o însușim ci să spunem și noi dar nu cu prefăcătorie ci cu sinceritate și smerenie totală ca psalmistul sfânt: Nu nouă Doamne, nu nouă ci Numelui Tău, toată slava (Psalm 115, 1).
13 - Dacă Domnul S-a îndurat de noi să ne folosească în slujba și spre slava Sa, - să-L purtăm în chip smerit și temător. Să nu ne socotim niciodată cu nimic mai mult decât suntem, adică niște unelte slabe de care El S-a îndurat să Se folosească o clipă din Veșnicie, spre slava Sa.
Aceasta va fi adevărata noastră înțelepciune.
14 - Smerenia și ascultarea sunt cele două trăsături ale tuturor uneltelor de care S-a folosit și Se va folosi Dumnezeu în slujba Sa.
Dacă și pentru noi vor veni ispite ale laudelor pentru merite în slujba Domnului, atunci să le întâmpinăm ca tânărul asin care Îl purta pe Domnul. El n-a ridicat nici o floare din cele aruncate în calea sa - și nu și-a însușit nici o podoabă.
15 - Câtă vreme în Lucrarea Domnului vor fi suflete îngâmfate, îndărătnice, neascultătoare, atâta vreme adunările frățești vor fi dezbinate, tulburate, agitate.
Când însă prin puterea Duhului Sfânt și prin revenirea între frați a smereniei și a ascultării curate, cuvântul va fi cald și dulce, drumurile largi și dragostea nedespărțită.
16 - Să ne rugăm lui Dumnezeu ca în adunarea Sa să vină și să rămână numai oamenii întorși la El cu toată inima lor, nu numai cu cele văzute pe care le știu toți. Și nu numai cu cele mai ascunse pe care le știu mai puțini, ci mai ales cu cele tăinuite pe care nu le cunoaște nimeni decât Dumnezeu, de Ochii căruia nu se poate ascunde nimic (Evrei 4, 13).
17 - În Împărăția lui Dumnezeu nu va intra nimic întinat. Acea parte a inimii noastre în care zac de obicei cele mai ascunse lucruri noi trebuie să o aducem sub controlul și curățirea lui Hristos.
Dacă Dumnezeu tot va judeca odată lucrurile ascunse ale oamenilor - după cum este scris la Ecles. 12, 14; Psalm 69, 5; Matei 10, 26; Rom. 2, 16, - atunci este cu mult mai bine să le aducem noi acum, înainte la Judecata Lui ca să putem găsi iertare pentru ele, - decât să fie aduse prea târziu, când nu vom mai afla iertare.
18 - Să mergem spre iertare - și atunci și ea va veni spre noi.
Să privim spre izbândă, - atunci și ea va privi spre noi.
Să luptăm pentru Domnul, - atunci și El va lupta pentru noi.
19 - Lupta își are vremea ei, biruința își are și ea vremea ei. Nimic nu poate grăbi venirea unui lucru până nu-i vine vremea lui. Dar nici nu-l mai poate opri când i-a trecut vremea.
Cum vine primăvara chiar dacă iarna luptă să nu plece, așa va veni și mântuirea noastră, chiar dacă tot felul de primejdii și de vrăjmași, luptă să o împiedice...
20 - Să auzim bine Cuvântul să înțelegem întreg Adevărul din El - și apoi să-L urmăm cu bucurie în viața și umblarea noastră. Atunci vom vedea azi că suntem mai buni decât ieri, mâine că vom fi mai credincioși decât astăzi, și în viitor că vom avea mai multe binecuvântări ca în trecut.
Amin.