Foto Traian Dorz

Vase de piatră

Traian Dorz - Hristos - Sfințitorul nostru

Și acolo erau șase vase de piatră, puse după obiceiul de curățire al iudeilor
și în fiecare vas încăpeau câte două sau trei vedre.
Șase vase de piatră erau acolo...
Numărul șase arată nedesăvârșirea... nedesăvârșirea și împietrirea inimilor noastre, a inimilor omenești nenăscute din nou, neîntoarse la Dumnezeu.
De piatră, arată inimile noastre necredincioase și goale de orice conținut, de orice har ceresc.
Pentru spălare, - adică pentru întrebuințarea cea mai de ocară, cea mai urâtă și mai înjositoare.
Erau goale - adică nimic bun și vrednic, nimic folositor, nu era în ele!
O, adâncul înțelepciunii și bunătății lui Dumnezeu!
Cât de minunate sunt lucrările Tale și cât de mare este harul Tău...
Oricare ar fi lucrarea lui nevăzută, înțelesul fiecărui pas al Lui ne vorbește despre taina cea mare a nașterii din nou
și despre roadele ei minunate în fiecare suflet!
Iată ce gânduri ne trezesc cele șase vase de piatră!
Din niște căzuți în păcat și osândiți la pieire veșnică, Hristos ne-a făcut desăvârșiți (Filip. 3, 15).
El făcându-Se Desăvârșire pentru noi (Evrei 12, 2).
Astfel El a împlinit nedesăvârșirea noastră (Efes. 3, 19; 1 Cor. 1, 30).
Din niște împietriți cum eram și morți în păcat, ne-a înviat (Efes. 2, 1-14),
ne-a dat inimi simțitoare în locul celor împietrite, calde în loc de reci, moi în loc de tari, vii în loc de moarte, sfinte în loc de necurate.
Iar noi simțim fiorul Cuvântului Său și dragostea de El, de frați și de toți oamenii (1 Petru 4, 8) - în aceste inimi noi.
Și dorim a fi folositori tuturor prin cuvântul și fapta noastră, izvorâte din aceste inimi noi.
Din niște vase ale ocării (2 Tim. 2, 20)
cum eram și cum ne aștepta rușinea și pierzarea veșnică (Daniel 12, 2),
Hristos sfințindu-ne prin Sângele Său, ne-a schimbat întrebuințarea spre slavă (1 Petru 1, 14-16).
Din niște vase goale de orice conținut bun (Apoc. 3, 17-18),
ne-a făcut vase pline cu untdelemnul iubirii, cu mireasma plăcută a credinței (2 Cor. 2, 15)
și ne-a dat harul de a putea duce pe oriunde umblăm, ceva din parfumul atât de plăcut al dragostei lui Dumnezeu!
După cum fiecare vas miroase a ceea ce a fost sau este pus în el, tot așa și noi purtând pe Hristos, nu ne simțim nicicând mai fericiți ca atunci când suntem vrednici prin ceea ce facem de ceea ce ni s-a încredințat nouă.
Dorim să purtăm cu noi pretutindeni plinătatea iubirii Sale și să arătăm cu smerenie roadele frumoase ale Duhului Sfânt.
Până când vom intra pe porțile Ierusalimului Ceresc, în bucuria Tatălui nostru (Matei 25, 46).
Slavă veșnică Numelui Tău Cel Sfânt, Domnul și Mântuitorul nostru Scump,
pentru bogățiile harului pe care le-ai arătat față de noi (1 Cor. 6, 11; Colos. 2, 13).
În fața iubirii și bunătății Tale nu vrem să mai rămânem nepăsători și împietriți (Evrei 2, 3).
Nu mai vreau nici eu să rămân gol, în slujba și în robia păcatului.
Nici să fac slujba cea rușinoasă a diavolului pentru o întrebuințare de ocară (2 Tim. 2, 20), ci curățit de Tine, să fiu învrednicit pentru o întrebuințare de cinste spre a fi folositor Ție, Stăpânul și Domnul meu.
Vreau să Te primesc deplin în mine Isuse Doamne ca să mă curățești și să mă înnoiești deplin
pentru ca să mă poți umplea cu vinul cel curat al Duhului Sfânt,
cu roadele și cu mireasma Ta plăcută lui Dumnezeu și folositoare semenilor mei.
Te rog ajută-mă la asta tot mai mult.
Amin.
Articol 14 din 56
Folosește săgețile ← → pentru navigare