Foto Traian Dorz

Vinul cel bun

Traian Dorz - Hristos - Sfințitorul nostru

Și i-a zis: Orice om pune la masă întâi vinul cel bun; și, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puțin bun; dar tu ai ținut vinul cel bun până acum.
Se pare că oamenii băuseră cam mult până când a venit vinul cel bun... Vinul cel bun venise cam la urmă, pe la sfârșit.
Oamenii băuseră și se săturaseră de vinul cel prost, când a venit vinul cel bun al minunii Domnului.
Ce asemănare au venirea Domnului Isus și a Sfintei Sale Învățături!
Cât de multe veacuri s-a adăpat omenirea cu învățăturile slabe și sărăcăcioase,
cu vinul slab al lucrărilor slabe, începătoare și lipsite de conținutul luminos și puternic,
ba chiar cu otrava unor religii păgâne și rătăcite, care de care mai rele.
Sătulă și beată de cap din cauza tuturor acestora, era biata omenire când a venit Domnul. Ca să-i aducă vinul cel bun al Sfintei Sale Evanghelii.
O, ce înviorare a adus acest vin binecuvântat și bun!
Hristos a primenit totul. Și Istoria și Arta și Literatura și Morala și Cultura omenirii de după El.
O naștere din nou a adus Domnul Isus în toți cei ce s-au adăpat din El și prin El.
El a influențat viața întregii omeniri, chiar și a acelei părți care nu s-a adăpat direct de la Izvorul Său, ci numai de la ale ucenicilor Lui. Sau din rămășițele mamei Sale.
În propria noastră viață s-a petrecut tot așa. Cu atâtea lucruri și atâția ani, ne-am adăpat și noi de la izvoare de plăceri străine și amare, otrăvite și infectate de păcat, care aduseseră viața noastră și sufletul nostru într-o stare de plâns și de faliment.
Dar slăvit să fie Domnul care nu ne-a lăsat în această stare pierzătoare,
ci ne-a trimis chemarea Lui prin trimesul Său și urmașii Lui
și ne-a făcut să cunoaștem prin Lucrarea Domnului gustul cel bun al vinului Său,
al dragostei Lui, al Evangheliei Lui și al trăirii Lui.
O, cât de fericită a fost clipa când l-am gustat...
ce bun și dulce a fost acest vin pentru sufletele noastre.
De atunci bem din el mereu și nu ne vom sătura niciodată.
Vom mărturisi totdeauna spre slava lui Dumnezeu, că noi am aflat în aceasta trăirea și nesfârșita fericire a vieții noastre.
Am aflat nespus mai mult decât am putut crede sau gândi noi (Efes. 3, 20).
Mai mult decât ar fi putut cere inima sau gândi mintea noastră vreodată.
Domnul să ne ajute să-l păstrăm tot așa curat cum l-am primit!
O, ce vin dulce este rugăciunea... ce înviorare și bucurie aduce ea în sufletul care se împărtășește nemijlocit cu Dumnezeu.
În stări duhovnicești care întrec orice pricepere!
Ce vin bun și hrănitor este Cuvântul Sfânt Biblia. Cine a gustat din vinul acesta nu se mai poate lipsi de el niciodată.
Ce vin binecuvântat este dragostea frățească... Bucuria petrecerilor împreună, a rugăciunii laolaltă, a cântărilor și bucuriilor frățești.
Câtă fericire ne dăruiește Duhul Sfânt în această sfântă părtășie de gânduri și de simțiri în aceeași învățătură și credință neschimbată.
După dragostea lui Dumnezeu, numai dragostea fraților mai este singura noastră comoară pe pământ. Și băutură cu adevărat îmbătătoare.
Binecuvântat să fie Domnul nostru Isus Hristos care ni le-a descoperit
și binecuvântați să fie slujitorii Lui care ni le-au adus și ne-au făcut și pe noi să le dorim și să ajungem la bucuria și beția acestei sfinte împărtășiri, din care căpătăm mereu putere și har (Apoc. 2, 17)
și la care dorim să ne adăpăm mereu din belșug (Isaia 55, 1).
Dragă suflete, oare tu ai gustat din vinul cel bun al cunoașterii Domnului Isus?
Te-ai adăpat vreodată tu oare din harul și dragostea părtășiei Lui?
Să nu crezi pe diavolul care îți vorbește numai rău despre viața cu Hristos! Căci Satana are tot interesul să te ducă la pierzare...
Să te facă să bei mereu otrava păcatelor și a pierzării de la el. Și să te țină cât mai departe, răspândind despre viața cu Isus cele mai mari și nerușinate minciuni, iar despre viața de păcat, cât mai multe laude.
Nu mai crede pe nimeni care vorbește rău despre Hristos și bine despre păcate și despre viața fără Isus.
Vino tu însuți și te convingi singur și sigur despre realitatea vieții cu Domnul Isus.
Iată, te rog să mă crezi dragul meu, eu nu te-aș chema atât de stăruitor, dacă nu aș fi gustat eu însumi. Și dacă nu m-aș fi încredințat sigur de bunătatea și dulceața Lui mântuitoare și fericită.
Niciodată nu ți-aș fi spus aceste lucruri dacă n-aș fi trăit eu însumi bucuria și fericirea despre care îți vorbesc!
Noi vă spunem numai ceea ce știm sigur (1 Ioan 1, 1-3).
Fiindcă noi am fost ca voi și știm ce este starea aceasta.
A fost și sufletul nostru scârbit și dezgustat de lume și de băutura ei amară... Cunoaștem și deplângem starea aceea - căci acum am aflat adevărata viață și fericire în Hristos.
Voi încă n-ați aflat-o, și de aceea nu știți ce este starea asta.
Dar când o veți afla, ne veți da dreptate, ca cei din Samaria (Ioan 4, 42).
Dragul meu, o cum aș vrea să te încredințez cu mărturisirea aceasta a mea de adevărul pe care doresc să-l afli și tu înainte de a-l plăti scump.
A fost și inima mea înșelată și scârbită de prieteniile lumii, de distracțiile ei, de dragostea și de literatura și de lucrurile și de învățăturile din ea...
Dar când L-am aflat pe Hristos, El mi-a transformat viața.
Și totul s-a prefăcut în lumină și cântec. Inima și viața mea au căpătat un nou conținut și o comoară nouă, pe care n-aș mai schimba-o pe nimic în lume!
O dragul meu, vino te rog și tu și gustă din părtășia cu Domnul Isus.
Bea și tu și îmbată-te din vinul Lui, din dragostea Sa cea dulce (Cânt. Cânt. 5, 1).
Atunci vei vedea ce mare har este acesta și vei înțelege ce îți spunem noi acum. Căci nimeni nu te va mai putea despărți de El (Rom.8, 38, 39).
Iar bucuria de a te ospăta mereu la masa Domnului împreună cu cei ce sunt la fel, va fi pentru tine cea mai mare bucurie.
Până când te vei ospăta din vinul cel nou în Împărăția lui Dumnezeu, cu o veșnică și sfântă beție duhovnicească (Matei 26, 29).
De aceea suflete dragă, bagă de seamă să nu te mai îmbete nimeni cu minciuni. Ci singur să te îmbeți cu dragostea lui Dumnezeu. Și cu bucuria prezenței Lui!
Nu te îmbăta cu băuturi lumești... cu vinul cârciumarului, cu amăgiri, cu laude, cu mândrie, cu aceste deșertăciuni mai goale ca spuma. Nu te îmbăta cu povești, cu vorbe goale, cu planuri, cu iscodiri fanatice.
Nu te îmbăta cu învățături străine, rătăcitoare și rătăcite.
Nu te îmbăta nici de succese, de izbânzi, de realizări pe care le-ai fi făcut, ca și cum acestea ar fi doar prin puterea ta.
Ci chiar avându-le gândește-te că sunt mult mai puțin decât ceea ce ar fi trebuit să faci.
Îmbată-te numai cu harul și iubirea de la masa lui Hristos.
Și când te vei trezi, bea din nou și din nou. Numai această stare este cu adevărat fericită!
O Doamne Isuse Hristoase,
Bucuria și desfătarea sufletelor noastre,
Îți mulțumim că Te-ai lăsat aflat de noi și că gustând din darurile și harul Tău, noi am aflat Taina cea mare a credinței și am ajuns să ne simțim fericiți.
Te rugăm lasă mereu sufletele noastre să se apropie tot mai adânc de Tine
și să se pătrundă deplin de plinătatea Dumnezeieștilor Tale binecuvântări.
Înaintea Feței Tale sunt veșnic desfătări și prezența Ta este răpitoare și fericită.
O, dă-ne mereu bucuria nemaisfârșită a prezenței Tale.
Amin.
+
Nimic nu mulțumește așa pe Dumnezeu ca o viață bună și curată predată în slujba Lui.
Sf. Ioan Gură de Aur
Articol 24 din 56
Folosește săgețile ← → pentru navigare