Vrăjmașii și prietenii Domnului
Traian Dorz - Lupta cea Bună
1 - Poate că fusese și o înțelegere mai dinainte între marele preot care judeca pe Isus și între aprodul care îl lovea peste față pe Domnul.
Când răspunsul nu va fi pe plac, stăpânul va face discret un semn, iar aprodul va ști ce are de făcut.
Palmele și pumnii vor trebui să scoată răspunsul dorit de mai dinainte. Răspunsul neapărat necesar pentru condamnarea hotărâtă pusă la cale încă de pe când Isus nici nu fusese prins.
Ce multe mijloace are prigonitorul lui Hristos pentru a face răul împotriva celui nevinovat.
2 - Cea dintâi palmă a fost dată lui Isus de către aprodul care făcuse cândva una dintre cele mai frumoase mărturii pentru El.
Au fost multe palme și pumni cu care Isus a mai fost lovit după aceea, dar desigur nici una din loviturile primite nu L-a durut atât de mult ca aceea.
Fiindcă nici o durere nu te încearcă atât de greu ca aceea care îți vine din partea celui care făcuse mai înainte dovada unui suflet ales.
3 - Au fost multe vânzări săvârșite împotriva lui Isus, dar nici una nu L-a durut ca aceea a ucenicului în care S-a încrezut cel mai mult.
Și cu care a împărțit aceeași pâine.
Au fost multe buze fățarnice care L-au sărutat pe Isus, dar desigur nici un sărut nu L-a ars și nu L-a scârbit atât de mult, ca al acelor buze de pe care au ieșit cândva cuvintele cele mai pline de admirație și laude pentru El.
4 - Suflete dragă, oare nu cumva și tu ai făcut sau mai faci și acum astfel de crime în contra lui Hristos?
Oare nu cumva tu, cel ce lovești acum în Hristos, ai fost printre ascultătorii Lui?
Nu cumva și tu ai fost copilul unei mame credincioase, cu care ai mers cândva de mână la biserică și la adunarea lui Isus?
5 - Nu cumva chiar și tu însuți ai fost înainte unul care ai mărturisit cu curaj despre Isus că nimeni n-a vorbit vreodată ca El?
Că nimeni n-a mai făcut ca El?
Că nimeni n-a mai putut face în casa ta și în viața ta o lucrare atât de puternică și luminoasă, cum a făcut Cuvântul și cunoașterea Lui?
- Și cu toate acestea, iată acum ce ai ajuns!
6 - Pentru blestematul blid de linte, și-au vândut mulți cetățenia lor cerească.
Pentru plăcerea oamenilor și-au călcat mulți legământul ascultării de Hristos.
Pentru niște foloase atât de trecătoare și vinovate, s-au lepădat mulți de avuția nebănuită și strălucită din veșnicie.
Și pentru gustul ucigaș al unor desfrânați, au lovit mulți în Fața Viului Dumnezeu!
7 - Isus i-a răspuns și celui ce-L lovea.
Dumnezeu are răspuns și pentru cel ce se crede atât de tare încât să se ridice și împotriva Lui. Și pentru cel ce nu știe decât să lovească.
Vine vremea când își primește răspunsul potrivit cel care lovește, deoarece știindu-se sprijinit de cineva atotputernic, nu-i mai pasă de nimic și face orice rău, cu obrăznicie și cruzime.
Vine vremea când Hristos îi răspunde și celui ce nu-i pasă nici de lege, nici de dreptate, nici de nevinovăție, ci lovește și chinuie cu cruzime și cu nepăsare trufașă Fața lui Hristos. Sau fețele alor Lui.
Vine ziua când toți acești aprozi viteji să vadă pe cine au lovit.
Dar bocetele lor veșnice nu vor putea acoperi răsunetul pentru conștiința lor a palmelor pe care le-au dat ei
și pe care nu le vor mai putea uita niciodată.
8 - Voi care loviți pe Isus, arătați pentru care dintre cuvintele Lui Îl loviți!
Ați auzit cu toții ce a spus Isus.
Puteți citi și răsciti toate mărturisirile tuturor celor ce L-au auzit, ceea ce a spus El și ce au văzut că au făcut.
Puteți întreba și cerceta toate înfățișările învățăturii Sale,
- răspundeți ce a spus rău Isus?
9 - Și dacă nu puteți dovedi nimic rău, nimic mincinos, nimic urât, - atunci de ce loviți în El?
De ce loviți în ai Lui?
De ce loviți în Biblie?
De ce loviți în credință,
de ce loviți în biserica și frații Lui?
Voi care știți din tot ce vedeți și auziți că orice nedreptate făcută contra oricărui nevinovat se răzbună, - nu credeți oare că nedreptatea făcută chiar contra Strălucitului Dumnezeu Se va răzbuna odată nebănuit de cumplit pe voi?
Și nu vă cutremurați gândindu-vă la ziua răzbunării?
10 - Orice om trebuie să arate odată justificarea faptelor lui.
Nu este faptă pentru care să nu ni se ceară odată motivul pentru care am făcut-o.
Va trebui atunci să arate și cel ce a lovit - de ce a lovit?
Va trebui să răspundă și cel ce i-a poruncit să lovească!
Va trebui să dovedească și acela care n-a putut fi obligat în lume să dea socoteală nimănui de toate nelegiuirile pe care le-a ordonat, sau le-a legalizat, sau le-a acceptat cu satisfacție.
11 - Va trebui să răspundă oricare tiran, de tot ce a făcut el personal, sau a inspirat altora să facă împotriva lui Dumnezeu.
Cum vei răspunde oare tu atunci?
Cum vei justifica ceea ce ai făcut tu? Și cei puși de tine!
12 - Cel tare nu poate fi acum obligat să răspundă celui slab, fiindcă cel slab n-are cu ce să-l constrângă ca să răspundă.
Dar cel tare are cum să-l oblige pe cel slab.
Cel mic nu poate să se împotrivească celui mare, iar acela îl poate sili cum vrea pe cel mic.
Va veni însă vremea când Cel Suprem Însuși, va cere socoteală și va da plată fiecăruia dintre cei care n-au vrut și n-au avut să dea socoteală nimănui de nelegiuirile lor.
13 - Cel drept nu-l poate asupri pe cel nedrept, fiindcă dreptul nu se poate folosi de asuprire. Dar cel nedrept se poate.
De aceea acum câtă vreme Hristos stă în fața oamenilor, oricine vrea să-L lovească, Îl lovește.
Oricine vrea să-L scuipe, Îl scuipă.
Oricine vrea să-L înjure, Îl înjură.
Oricine vrea să-L tăgăduiască, să-L închidă, să-L chinuie, să-L omoare, - o poate face. După voia și după plăcerea sa, fiecare...
- Dar vine și Ziua când vrăjmașii lui Isus vor sta prăbușiți cu toții în fața lui Hristos.
Atunci morții și viii,
puternicii și slabii,
marii și micii,
drepții și nedrepții,
- omenirea întreagă de la cel dintâi, până la cel din urmă om, de la Geneza și până la Apocalipsa,
și toate cărțile faptelor noastre vor fi deschise
și toate filmele vieților noastre vor fi desfășurate
și toate înregistrările cuvintelor noastre vor fi ascultate
Și atunci se va vedea cine a fost înțeleptul și cine a fost nebunul.
15 - Ce dureroasă realitate este că în lumea aceasta Isus este mereu legat, cel mai adesea chiar de cei ce trebuiau să-L dezlege.
Isus este mereu scos din via Sa,
despărțit de gloatele Sale flămânde, după El,
luat dintre oamenii dornici după mântuirea Lui,
închis dintre sufletele care Îl doresc,
acoperit de privirile care Îl caută cu lacrimi și cu durere.
- Și tocmai de către acei care ar trebui să-L primească cu bucurie. Tocmai ei Îi pregătesc funii și cruce.
Tocmai acel care ar trebui să-L ducă pe Isus în mijlocul viei Sale, să-I arate roadele ei frumoase pregătite pentru Bunul ei Stăpân care a sădit-o, care a împrejmuit-o, care are singurul drept asupra ei, pentru că via este numai a Lui (Isaia 5, 2).
- Tocmai ei, Îl leagă.
Tocmai ei Îl scot.
Tocmai ei Îl ucid.
16 - Pricepuseră vrăjmașii lui Isus foarte bine și altădată că ei sunt cei despre care Isus spusese că stau pe scaunul lui Moise, dar cu purtarea lui Faraon, că leagă nevinovăția și dezleagă desfrâul,
că leagă pe cei credincioși și dezleagă pe cei nelegiuiți,
că leagă adevărul și dezleagă prefăcătoria.
- Aveau într-adevăr puterea de a lega și a dezlega.
Dar dezlegau păcatul și legau pe Isus,
pentru folosul cărnesc, lumesc și drăcesc.
Și împotriva voii Lui, a Dumnezeului Cel Adevărat.
17 - Fiindcă Hristos vrea să izbăvească pe cei asupriți de aceia ce sunt asupritori. Îl vor urmări mereu și Îl vor lega. Pentru ca El să nu mai poată scăpa din robia lor, pe cei exploatați de către ei.
Hristos este lumină. De aceea cei care au folos din întuneric, vor căuta mereu să-L lege și să-L ascundă sub obrocul intereselor și tiraniei lor.
18 - Alți vrăjmași ai lui Isus L-au legat cu funiile împletite ale unor reguli și obiceiuri înguste
cu rânduielile și metodele lor sectariste,
cu legi și regulamente formaliste interesate,
toate acestea atât de bine puse la punct și atât de meșteșugit lucrate, încât Isus să nu mai poată fi slobod acolo niciodată la suflete.
Și sufletele să nu mai poată ajunge niciodată până la Hristos.
Ce urzeli ucigașe sunt acestea... Ultimele vor fi nimicite de arătarea Venirii ale.
19 - Ce minunate închisori au știut unii oameni să-I facă lui Isus.
Și ce frumoase sunt funiile cu care unii oameni știu foarte bine să-L lege pe Domnul.
Slăvit să fie Domnul că în toate satele și orașele lumii în vreo formă sau alta
- se găsesc biserici, temple, sinagogi, case de adunare și de rugăciune,
- dar ce au devenit acestea oare în cea mai mare parte pentru Dumnezeu?
20 - În vreun fel sau altul, oamenii se duc
mai des sau mai rar, la biserici, la temple, la sinagogi...
să-L vadă și să-L audă pe Dumnezeu.
Dar într-un anumit fel, toate aceste lăcașuri nu sunt ele oare niște frumoase închisori în care Dumnezeu este un Scump Prizonier legat, la care oamenii merg doar din când în când pentru o scurtă vizită, dar Îl lasă acolo, fără a-L lua cu ei în viața lor obișnuită.
O Doamne Isuse, noi vrem să fii cu noi pe totdeauna.
Amin.