Împărăteasa din Seba la Ierusalim
Împărăteasa* din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce priveşte slava Domnului şi a venit să-l încerce** prin întrebări grele.
A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.
Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească.
Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise
şi bucatele de la masa lui şi locuinţa slujitorilor lui şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau şi paharnicii lui şi arderile-de-tot* pe care le aducea în Casa Domnului.
Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!
Dar nu credeam, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire decât am auzit mergându-ţi faima.
Ferice* de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta!
Binecuvântat* să fie Domnul Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să** judeci şi să faci dreptate.”
Ea a dat împăratului* o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon.
Corăbiile* lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe.
Împăratul* a făcut cu lemnul mirositor** pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi.
Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei cu slujitorii ei.
Bogăţiile lui Solomon
Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul* cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării.
Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur
şi alte trei* sute de scuturi mici de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei mine de aur, şi împăratul le-a pus în casa** numită Pădurea Libanului.
Împăratul* a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat.
Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei
şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie.
Toate paharele* împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere.
Căci împăratul avea pe mare corăbii* din Tars cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
Împăratul Solomon a întrecut* pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi înţelepciune.
Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.
Şi fiecare îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri – aşa era în fiecare an.
Solomon* a strâns** care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat.
Împăratul* a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii, tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie.
Solomon îşi aducea* caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărât:
un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint şi un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea*, aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.