Cum s-a apucat de lucru?

Îndată ce a fost alungat din cer, Satana cu oastea lui s-a apucat de planul să cucerească pentru el lumea și pe om. Dumnezeu îl făcuse pe Adam în strânsă legătură de ascultare față de El. Această legătură de ascultare s-a apucat Satana să o strice.

Planul era acesta: să-l câștige pe Adam și urmașii lui și prin asta să se facă el, Satana, cârmuitorul și domnitorul lumii și al oamenilor. Cu acest plan s-a apropiat Satana de Adam și Eva în rai. Era acesta primul atac al satanei; era un atac de cea mai mare însemnătate. Prin el voia Satana să apuce cârmuirea lumii și a omului.

Despre cum a decurs acest atac, vom scrie pe larg mai târziu. Acum vom spune numai atât că va rămânea o veșnică rușine pe neamul omenesc, cât de ușor a câștigat Satana lupta, fără nici o împotrivire mai mare din partea primului om. Tabăra satanei va fi răsunat prelung de bucuria acestei biruințe!...

Dar Domnul Dumnezeu nu putea să lase lumea și pe om în veșnica robie a satanei și a gloatelor lui. Încă din rai, a făgăduit lui Adam că va slobozi pe urmașii lui din această robie a neascultării, ridicând din sămânța femeii un vlăstar care va zdrobi capul șarpelui, adică puterea satanei.

Când a sosit plinirea vremii, Cel făgăduit - Isus Mântuitorul - a venit în lume și a biruit pe diavolul și puterea lui. Despre cum a biruit Isus pe marele vrăjmaș, vom scrie mai pe larg mai târziu. Acum vom spune numai atât, că biruința Mântuitorului asupra satanei a fost o biruință definitivă. În lupta ce s-a dat între Domnul și diavolul, diavolul a rămas complet înfrânt și bătut. Numai cât, această bătălie încă nu s-a sfârșit. A rămas ca să se mai dea o luptă în parte, asupra fiecărui suflet omenesc. Satana trebuie bătut de două ori. Întâi el a fost bătut și biruit definitiv de Acela care Se cheamă Isus, adică Biruitor. A doua oară, el trebuie bătut într-o luptă ce se dă pe câmpul de luptă al inimii noastre și al voinței noastre; adică stă în voința noastră de a-L alege și a-L primi pe Isus ca pe un Biruitor ce ne duce și pe noi la biruință.

Însă răul tocmai acesta este, că cei mai mulți oameni nu-L primesc cu adevărat pe Isus Mântuitorul și de aceea biruința Lui nu poate străbate în lume și între oameni. La ai Săi a venit Isus și la toți câți L-au primit pe El le-a dat putere (Ioan 1, 10) să fie biruitori asupra vrăjmașului diavol. Însă oamenii nu L-au primit pe El, de aceea nu s-a surpat puterea diavolului, ci parcă tot mai mare se face. Lumea se cufundă în păcate și se departă mereu de Isus Biruitorul, de aceea puterea satanei tot crește.

Niciodată parcă n-a fost lumea și purtările oamenilor așa de stricate ca azi, în semnul că niciodată Satana n-a avut biruințe așa de multe ca azi. Satana e parcă azi - cum foarte bine zice ap. Pavel - dumnezeul veacului acestuia care a orbit mintea oamenilor să nu vadă strălucind Evanghelia lui Hristos (2 Cor. 4, 4). Sau cum zice într-alt loc că Satana este un domnitor, un stăpânitor puternic care domnește în întunericul acestei lumi (Efes. 6, 12).

Uitați-vă cât de mulțumit stă acest domnitor pe tronul lui și se uită peste lumea și oamenii de azi. Împărăția lui parcă n-a fost niciodată așa de mare și tare ca azi. Se pare că s-a împlinit în zilele noastre profeția din Apocalipsa, unde se spune că balaurul cel mare, șarpele cel vechi care se numește diavolul, se va război cu cei rămași din seminția Fecioarei și i s-a dat lui să-i biruiască pe ei și i s-a dat stăpânire peste orice seminție și popor și limbă și neam, și se vor închina lui toți locuitorii de pe pământ al căror nume nu este scris în Cartea Vieții Mielului Celui înjunghiat (Apoc. 13, 7-8). Parcă am ajuns la o culme a puterii diavolului. Dar tocmai această culme a puterii este profețită în Apocalipsa ca un semn că balaurul cel mare (diavolul) merge spre pieire (Apoc. 17, 11).

Mielul (Isus Mântuitorul) îl va birui pe el, pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și cei chemați, aleși și credincioși care sunt cu El, de asemenea îl vor birui (Apoc. 17, 14).

Acum ori mai târziu, va porni o mare ofensivă împotriva domnului veacului acestuia, care este Satana. În stricăciunea vremilor noastre se va ivi o mare mișcare de întoarcere la Mântuitorul și Evanghelia Lui. În culmea puterii sale, Satana va fi biruit.

Scripturile spun că va sosi o vreme când Satana va fi legat pe timp de 1000 de ani și apoi iar va scăpa puțin și pe urmă va fi aruncat definitiv în focul iadului să-și ia pedeapsa (Apoc. cap. 20). Când va veni acest timp, Singur Dumnezeu știe, căci nu este dat oamenilor a ști vremile și anii. Pentru noi de altcum nici nu are însemnătate a ști și a afla timpurile profetice. Pentru noi și mântuirea noastră are însemnătate să auzim și să ascultăm glasul Mântuitorului care ne cheamă la război contra balaurului celui mare. Pentru noi are însemnătate să fim între cei chemați, aleși și credincioși care păzesc poruncile lui Dumnezeu și au mărturia lui Isus (Apoc. 12, 17) primindu-L pe El de Biruitor asupra vrăjmașului diavol.