Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta, a răspuns Isus. Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar acum, Împărăţia Mea nu este de aici.
Una dintre cele mai nedrepte şi mai răuvoitoare învinuiri care s-a adus totdeauna împotriva lui Isus, a fost învinuirea politică.
Ca să-L facă pe Hristos să fie osândit cu toată siguranţa, învinuitorii Domnului au căutat să-L încadreze ca pe un infractor politic.
Ca pe un vrăjmaş al orânduirii de stat.
Ca pe unul care se ridică împotriva ordinei sociale şi politice.
Ca şi cum Hristos ar avea scopuri lumeşti, ambiţii politice, dorinţe de dominaţie şi de slavă pământească.
Nimic nu era mai neadevărat şi mai criminal decât această acuză şi decât această încadrare.
De nimic nu este mai departe caracterul lui Hristos decât de acestea.
Împotriva nici unui păcat şi nici unei nebunii nu s-a ridicat toată Evanghelia lui Hristos mai cu multă hotărâre ca împotriva mândriei şi a setei de a domina lumea, care sunt trăsăturile oricărui împărat lumesc, oricărui conducător tiran.
Învinuitorii lui Isus, pentru a fi siguri de uciderea Lui, Îl înfăţişează pe El înaintea oricărui împărat lumesc, ca şi cum Hristos ar fi un rival al acestuia.
Ca şi cum scopul lui Hristos ar fi să-i ia locul acelui împărat.
Ca şi cum Lucrarea lui Hristos i-ar primejdui tronul său şi împărăţia sa, legile şi interesele sale, autoritatea şi stăpânirea sa.
O cât de departe erau şi sunt acestea, de gândul şi scopul lui Hristos şi de alor Lui.
O, cât de uşor I-ar fi fost să le aibă, dacă le-ar fi vrut.
Şi o, cât de departe şi de deşarte erau acestea pentru Hristos.
Ce erau toate împărăţiile lumeşti faţă de Împărăţia Nemărginită la care renunţase Isus, pentru a veni să Se dea pe Sine ca Jertfă spre mântuirea lumii, ca un rob, fără nici o proprietate aici!
Ce slavă pământească s-ar fi putut asemăna cu Slava Sa Cerească pe care o avea la Tatăl mai dinainte de a fi lumea? (Ioan 17, 24).
Iată deci toată lucrarea Domnului Isus,
toate cuvintele învăţăturii Sale
şi tot adevărul credinţei Lui,
- sunt nişte dovezi strigătoare împotriva acestor nedrepte scorniri, învinuiri şi acuze,
- totuşi, până astăzi ele sunt crezute de fiecare nou împărat lumesc.
Şi fiecare împărat lumesc, vede în Hristos un uzurpator de care tremură şi se teme că-i va lua împărăţia lui.
Altfel, de ce s-ar ridica chiar atât de necruţător împotriva Lui ca să-L răstignească? Fiecare şi toţi?
Domnul nostru Isus Hristos a spus: Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta...
Voi care vă temeţi de ea şi vă ridicaţi s-o nimiciţi,
- fiţi siguri că nu o veţi putea nimici.
Ostaşii Mei nu vor avea niciodată arme, dar voi vă veţi teme totdeauna de ei.
Supuşii Mei vor fi nenumăraţi şi voi nu-i veţi putea şti niciodată pe toţi.
Cuvântul Meu va răsuna pretutindeni şi voi nu-L veţi putea niciodată opri de peste tot.
Prezenţa Mea va străluci veşnic - şi voi nu veţi putea să scăpaţi de Ea nicăieri.
Şi deşi voi ştiţi că Eu dispreţuiesc împărăţia voastră,
că urăsc slava voastră
şi că leapăd bunurile voastre,
pentru nebunia voastră ambiţioasă,
veţi fi osândiţi, să vi le temeţi de Mine zi şi noapte,
pentru ca să nu aveţi nici o clipă, deplina satisfacţie că vă aparţin.
Şi nici bucuria că ele vă sunt în siguranţă. Acesta va fi blestemul pentru temerea voastră nebunească şi zadarnică.
Hristos, Mântuitorul şi Împăratul nostru a spus: Împărăţia Mea nu este de aici.
Credincioşii Săi, supuşii Săi, ostaşii Săi, au spus şi vor spune şi ei la fel: Nici împărăţia noastră nu este de aici ci din ceruri.
Dar pentru că Tu Isuse Domnul nostru ne-ai învăţat să fim supuşi şi acestor împărăţii în care trăim ca nişte străini - noi pentru Tine, le iubim. Şi pentru Tine le suntem sincer supuşi.
- dar tocmai din cauza aceasta, noi respectăm toate datoriile ce ne revin şi din cetăţenia pământească pe care o avem, oriunde ne-am fi născut. Sau ne-ar fi dat să trăim.
- dar tocmai pentru aceasta, noi ne vom supune tuturor mai marilor noştri, fiindcă Tu ne-ai poruncit aceasta (1 Petru 2, 13-14).
Vom căuta să fim totdeauna cei dintâi în fapte bune, căci aşa ne înveţi Tu, prin Cuvântul Tău (Tit 3, 14),
- dar ştim că cu toate acestea noi tot vom fi mereu urâţi, mereu prigoniţi, mereu închişi, mereu răstigniţi,
fiindcă mereu Satana va face pe împăraţii pământului să se teamă de noi că le luăm împărăţiile lor. Deşartele, netrebnicele, zadarnicele lor împărăţii. Faţă de acestea, Împărăţia Ta pe care noi neîncetat o dorim şi pentru care neîncetat ne rugăm şi o aşteptăm să vină, este nebănuit mai mult, este totul pentru noi.
Slavă îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, slavă Ţie.
Te rugăm dăruieşte-ne o dragoste atât de mare de Împărăţia Ta încât nici o slavă omenească să nu mai preţuiască nimic pentru noi în faţa ei.
Te rugăm umple-ne de o râvnă atât de aprinsă pentru Împărăţia Ta încât nici o avuţie pământească să nu aibă pentru noi vreun preţ în faţa ei.
Te rugăm ajută-ne să fim atât de hotărâţi pentru Tine încât nici o putere lumească să nu ne poată abate inima de la Tine niciodată, Dulce şi Scump Isus, - Împăratul nostru Iubit.
Amin.