Mântuirea lui Dumnezeu
Traian Dorz - Mărturisirea Strălucita
Duhul Sfânt lucrează ca toți să fie scoși de sub puterea Satanei și să fie duși la Dumnezeu (Fap. Ap. 17, 30).
2 - Căci mântuirea lumii stă acum în mâinile noastre.
Noi putem să-i înștiințăm pe oameni, sau putem să-i lăsăm în neștiință despre Singura Cale și Jertfă Mântuitoare.
Noi putem înălța lumina sau putem s-o ascundem sub obroc,
noi putem dezlega pe cei robi în păcate, prin cuvântul nostru și prin rugăciunea noastră, sau putem să-i lăsăm legați în ele, prin tăcerea și nepăsarea noastră.
Putem face ca lumea să se apropie de Hristos - sau putem face ca lumea să se depărteze de El (Romani 2, 24).
Depinde de noi!
Depinde în primul rând de unitatea și de hărnicia noastră în Hristos,
apoi de sfințenia și de ostenelile noastre.
3 - Aduceți-vă aminte de vremea de la început când erați uniți și harnici în Domnul, credincioși și înfrânați!
Cât de multă lume venea la Isus atunci prin noi!
Și cât de multe suflete credeau în Evanghelia Sa, din pricină că vedeau viața noastră smerită și curată!
Dacă acum nu mai este așa, e din vina noastră!
Să ne întoarcem cu toții, la dragostea și la sfințenia credinței noastre dintâi!
4 - Hristos nu S-a schimbat și puterea Duhului Sfânt n-a scăzut,
ci noi ne-am schimbat prin cei ce s-au dezbinat și s-au lenevit.
Lumea va pieri din pricina păcatului ei, dar răspunderea noastră pentru aceasta va fi judecată de Dumnezeu, după mărimea dezbinărilor și stricăciunii (Ezec. 33, 8-9).
Iar cei vinovați de aceasta dintre noi, nu vor scăpa de osânda lui Dumnezeu.
5 - O, lume nemântuită și necredincioasă, - iată Lucrarea lui Dumnezeu pentru tine!
O, oameni nemântuiți și necredincioși, - iată trimișii lui Hristos pentru voi.
Ei sunt cu El. Căci ei vin din partea Lui, trimiși de Dânsul.
Mântuirea voastră stă în primirea mărturiei pe care v-o aduc ei cei aleși pentru aceasta.
Dar răspunderea neascultării rămâne întreagă asupra voastră.
6 - Voi puteți să-i disprețuiți dacă vreți.
Puteți să nu-i primiți.
Puteți să-i aprindeți, să-i chinuiți, să-i închideți, să-i omorâți - dacă vreți.
Dar toate acestea nu vor anula alegerea lor, însă vor schimba soarta voastră spre osândă veșnică.
Dacă nu-i primiți pe ei, Dumnezeu nu vă mai trimite alții niciodată,
căci El pe ei vi i-a rânduit.
Treziți-vă și ascultați înștiințarea aceasta, voi toți cei ce încă o mai auziți.
Și încă o mai puteți asculta.
7 - Dacă nu-i ascultați pe ei, o altă lucrare nu veți mai auzi, fiindcă nu va fi cine să v-o mai aducă din partea lui Dumnezeu.
Dacă nu-i credeți pe ei, veți muri în păcatele voastre, - fiindcă ei v-au fost trimiși pentru asta.
8 - Împotrivirea voastră poate să le facă lor doar un rău trupesc și trecător,
dar vouă vă va face un rău veșnic.
Necredința voastră poate să întârzie Lucrarea Evangheliei, dar nu s-o nimicească.
Ura voastră poate doar să zădărnicească mântuirea voastră, dar nu și alegerea lor.
Iată niște adevăruri cutremurătoare și unice.
De ascultarea voastră astăzi poate depinde mântuirea voastră și a tuturor urmașilor voștri, -
de neascultarea de acum poate depinde un blestem veșnic, nu numai pentru voi ci și pentru fiii voștri.
Nu treceți nepăsători pe lângă clipele și adevărurile acestea!
9 - Care era slava pe care I-o dase lui Isus Tatăl, ca El s-o dea apoi ucenicilor Săi?
- În primul rând era Cunoașterea Adevărului prin Cuvântul Voii Tatălui, descoperit lor de către Hristos.
Căci prin Înțelepciunea Sa Dumnezeiască, Mântuitorul le-a vestit ucenicilor Săi Adevărul Mântuirii
și le-a arătat tot planul Iubirii lui Dumnezeu pentru răscumpărarea lumii.
Iar prin Puterea Sa Dumnezeiască, Mântuitorul le-a deschis mintea lor ca să înțeleagă această Taină a Evangheliei (Efes. 6, 19).
10 - În al doilea rând, slava aceasta era în starea lor de împărtășire și de unitate cu Dumnezeu Tatăl și cu Fiul Său,
atât prin alegerea primită cât și prin ascultarea arătată.
Dumnezeu venea spre ei prin Adevăr, ei mergeau spre El prin rugăciune.
Ei se alipeau de El prin credință, El de ei prin credincioșie.
Prin această întrepătrundere cu Dumnezeu, ucenicii lui Hristos primiseră o slavă nebănuită.
11 - În al treilea rând, slava aceasta era în primirea Duhului Sfânt și în cinstea cea veșnică de a fi trimiși împuterniciți ai lui Dumnezeu, pentru a aduce lumii și Veșniciilor Mesajul Slăvit și Unic al Mântuirii câștigată de Hristos.
De a fi interpreții Voii și Cuvântului Său.
De a fi socotiți vrednici să-L reprezinte pe Dumnezeu către oameni,
și pe oameni către Dumnezeu
12 - În al patrulea rând, - Slava care le-o dădea Hristos era Însăși Slava pe care Și-o câștigase El de la Tatăl,
prin deplina cunoaștere a Tatălui Dumnezeu
prin deplina părtășie cu El
și prin împreună-lucrarea cu Tatăl, la opera mântuirii lumii și la realizarea Voii Lui.
13 - Toate neasemănatele promisiuni din Cartea Descoperirii Veșnice, sunt numai slavă pentru ucenicii lui Hristos,
care prin Taina Transfigurării, au devenit multiplicarea Făpturii Lui,
prelungirea Luminii Lui,
și Copiile Chipului Său Nevăzut,
- pentru lumea care va privi la ei.
14 - Iată slava pe care Hristos a promis-o nu numai sfinților Săi apostoli, ci și tuturor celor care vor crede în El prin cuvântul lor până la sfârșitul veacurilor.
Credința în această slavă și semnele împărtășirii la ea, care însoțesc totdeauna pe acei care o au, sunt dovada că cineva este ucenicul lui Hristos.
Cum stăm noi față de aceste lucruri?
Toți cei care au venit la Hristos, înseamnă că sunt chemați ai Tatălui.
Dar dobândirea slavei de la Fiul, se primește numai în felul în care Fiul a dobândit-o de la Tatăl, prin ascultare, prin dragoste și predare deplină în slujba Lui.
Ascultarea, dragostea și predarea - sunt mijloacele dobândirii slavei.
Și pentru ucenicii lui Hristos, ca și pentru El.
15 - Pentru ca lumea să se încredințeze de Dumnezeirea lui Hristos
și de adevărul că ei, ucenicii Lui, sunt aleșii și iubiții Tatălui,
- ucenicii trebuie nu numai să-L aibă pe Hristos,
nu numai să cunoască Evanghelia
și nu numai să aibă aceeași învățătură
- ci să fie și în chip desăvârșit una între ei.
16 - Aceste două condiții sunt atât de strâns legate între ele, că de fapt nu se poate una fără cealaltă.
- Eu în ei și Tu în Mine.
Pentru ca ei să fie în chip desăvârșit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimes.
Și că i-ai iubit și pe ei cum M-ai iubit și pe Mine.
17 - După cum ucenicii lui Hristos au văzut în Fiul, Chipul și puterea Tatălui,
- și aceasta i-a făcut să creadă cu toată inima lor,
tot așa și lumea, numai văzând peste ei Chipul și Puterea lui Hristos, va putea ajunge la aceeași credință,
- la credința din toată inima.
18 - Și după cum pentru ucenici, Cuvântul Adevărului descoperit de Tatăl prin Fiul i-a adus pe ei la revelația Cunoașterii lui Dumnezeu,
- tot așa și lumea va ajunge să cunoască strălucirea acestei descoperiri, numai prin desăvârșita lor unire cu Hristos
și-a lor între ei înșiși.
19 - De crezut în Hristos, cred atât de mulți oameni,
cred mai mult sau cred mai puțin, toți oamenii.
Dar de cunoscut Îl cunosc pe Dumnezeu numai atât de puțini,
și atât de puțin.
Căci de la credința începătoare a inimii și până la cunoașterea pătrunzătoare a înțelegerii, este un drum adeseori atât de lung și de greu încât multe suflete nu-l mai fac niciodată.
Chiar și sfinților apostoli le-a trebuit atât de mult, până au ajuns în sfârșit la această cunoaștere!
Dar singură dobândirea cunoașterii acesteia i-a luminat.
Numai ea i-a desăvârșit și i-a făcut de neînvins.
20 - Dragă suflete credincioase,
dacă ați ajuns să credeți în Hristos, dați slavă lui Dumnezeu, - aceasta este un mare har.
Dar dacă ați ajuns să-L cunoașteți pe Hristos, atunci dați slavă de o mie de ori mai mult lui Dumnezeu, căci aceasta este un har nespus mai mare.
Dacă trăiți într-o desăvârșită unitate cu Hristos, dați slavă lui Dumnezeu, - aceasta este o mare binecuvântare pentru voi.
Dar dacă ați ajuns într-o desăvârșită unitate și cu toți frații, - atunci să dați slavă de o mie de ori mai mult lui Dumnezeu, căci aceasta este cea mai mare binecuvântare pentru întreaga lume.
O, Doamne Duhule Sfinte, dă-ne acest har tuturor și pe totdeauna.
Amin.