Măreția Dumnezeului nostru
Traian Dorz - Porțile Veșniciei
1 - Tot ce este rămas în ceruri - adică în lumea superioară,
în starea de necădere, spune slava lui Dumnezeu, cântă și laudă veșnic slava Lui.
Atât îngerii cât și duhurile, cât și sorii și plantele, care au fost create prin Ideea și prin Cuvântul Tatălui,
adică de expresia Sa, Fiul Său Isus Hristos, de El, Oglindirea Slavei Sale și de El Chipul Ființei Sale (Evrei 1, 3).
Totul Îi aduce o veșnică și cutremurător de strălucită și imensă slavă Lui, Celui prin care au fost create și prin care se țin.
2 - Toate spun... spun neîncetat,
spun puternic,
spun frumos și măreț
numai Slava care le-a creat și care le susține...
3 - Priviți voi toți acei care aveți ochi și care puteți vedea cu ei,
priviți într-o noapte senină spre cerul înstelat... iar apoi ascultați!...
Dacă aveți urechi și dacă mai puteți auzi cu ele,
- ascultați graiul măreț al cerurilor, strigat și tăcut peste toate meridianele și paralelele lor,
- ele vă vor spune numai despre Slava lui Dumnezeu și despre Frumusețea Lui.
4 - Frumosul mers al tuturor lucrurilor cosmice,
structura lor înțeleaptă,
legile lor minunate,
sau fața și umbra lor strălucitoare și liniștită,
măreția și tăcerea lor,
- toate vă vor spune Măreția și Slava Făcătorului și Binefăcătorului lor
și al tuturor văzutelor și nevăzutelor lor, -
lucrate de El!
5 - Suiți-vă într-o seară singuri pe un vârf de munte
și priviți apusul soarelui,
sau răsăritul lunii și al stelelor...
priviți măreția înfricoșată a furtunii peste păduri...
priviți dezlănțuirea valurilor peste marea înfuriată
și ascultați mugetul lor,
și spuneți, nu le auziți pe toate slăvindu-L atât de măreț și de înfricoșat pe Dumnezeul lor și al nostru?
6 - Priviți revărsarea ploilor și a uraganelor
- și marginile peste care n-au voie să treacă, fiindcă frânele lor sunt în Mâinile lui Dumnezeu,
iar El nu vrea să nimicească viața...
Priviți și gândiți-vă: - nu-L slăvesc ele oare toate acestea atât de mărețe și de frumoase numai pe El?
7 - Ce ușor I-ar fi lui Dumnezeu să îngăduie numai câteva grade în plus soarelui când arde cel mai puternic,
sau în minus, înghețului când este cel mai frig,
sau vântului când este cel mai tare,
sau cutremurului când este cel mai puternic,
- n-ar fi oare nimicit totul doar într-o clipire?...
Ce măreț vorbesc toate acestea despre adevărul că ele toate sunt sub Mâna Lui puternică și se supun cu ascultare numai ei!
8 - Ce ușor Îi va fi lui Dumnezeu aceasta atunci când va sosi sfârșitul îndelungii Lui răbdări, peste vârful păcatelor omenirii...
O, dacă toate facultățile voastre vă sunt întregi și sănătoase,
- atunci nu veți putea să nu vedeți,
și să nu auziți,
și apoi să nu vă aruncați cu fața la pământ înaintea Lui, Dumnezeul nostru Mare și Atotputernic,
- covârșiți de slava, de puterea și de înțelepciunea Lui strigând:
Slavă și Măreție veșnică Ție, Slăvitul și Marele nostru Dumnezeu!
9 - După ce ai privit la ceruri ascultând glasul lor,
după ce te-ai uitat peste pământ ca să vezi lucrările desfășurate de slava lui Dumnezeu,
de prezența Lui,
și de atenta veghere permanentă a Lui asupra tuturor celor ce trec și se petrec peste pământ și peste cer (Rom. 1, 19-21),
- vei ajunge neapărat la tine însuți.
10 - Vei ajunge la cuvintele gurii tale și la cugetele inimii tale,
adică la tot ce cuprinzi în ființa ta și exteriorizezi din ea,
în existența și în mișcarea ta
unde ști și cât este,
- ca să începi să te cunoști ce ești și tu în adevăr.
11 - Așa vei ajunge să vezi ce însemni tu pe pământ,
și ce spun cerurile tale, adică lumea ta duhovnicească,
ce spun cugetele minții și ale inimii tale!
Ce spun cuvintele gurii tale, adică realizările trăirii tale!
- Căci gândurile tale și cuvintele tale, ești tu însuți.
12 - Ce mărturisesc lucrările mâinilor tale și urmele pașilor tăi zilnic printre oameni?
sau pe sub ei,
sau peste ei!
Grăbește-te la asta și vei ajunge să vezi și tu cum se văd și câte se văd din realizările și intențiile tale.
Căci intențiile sunt gândurile tale... și realizările sunt cuvintele tale. Iar ele ești tu.
13 - Cum apar cuvintele și cugetele inimii tale
în lumina curăției nevăzute de slava înțelepciunii lui Dumnezeu,
și în condițiile cerute de vrednicia lucrărilor Lui?
Numai privind de sus în jos, - vezi adevărata dimensiune a omului, a istoriei și a valorilor lumii.
14 - Numai privind așa vei ajunge să vezi că fără o adevărată cercetare în lumina lui Dumnezeu a întregii tale ființe și lucrări, - nu vei putea ajunge niciodată la cunoașterea adevărului despre nimic.
Nici despre Dumnezeu,
nici despre căile și lucrările Sale,
nici despre starea și rostul tău.
15 - Iar dacă nu avem această cunoaștere, cum vom putea umbla sănătos?
Cum vom putea vorbi drept?
Cum vom putea cugeta cinstit?
Și cum vom putea ajunge bine?
16 - Drag suflet de om, oricine ai fi tu, bătrân ori tânăr,
și oricum ai fi: credincios sau necredincios,
- ia bine seama asupra tuturor acestor lucruri de mai sus.
Căci acestea sunt condițiile vieții, sau ale morții tale,
ale fericirii sau ale nefericirii tale,
în toată existența ta trecătoare și eternă.
17 - Înainte de orice alte obligații pe care le-ai avea pe pământ față de vreo ființă sau față de vreo idee,
tu ai cea dintâi obligație față de Creatorul ființei tale.
Nu neglija această obligație
și nu amâna împlinirea cerută de ea.
18 - Viața asta pe pământ este atât de scurtă și de nesigură pentru toți,
iar moartea atât de grabnică și de sigură pentru fiecare dintre noi.
Nu mai amâna întoarcerea ta la Domnul nici o clipă!
19 - Trage-ți cuvintele gurii și inimii tale în fața judecății adevărului și nu le cruța.
Aruncă-ți-le în lumina voii lui Dumnezeu și privește-le cum apar.
Numai așa vei putea veni zdrobit la picioarele Crucii lui Isus, pentru a primi izbăvirea Sa.
20 - Condamnă cu asprime ce este vrednic de condamnat.
Aruncă ce este vrednic de lepădat.
Încurajează ce este sfânt
și așteaptă totul sub ascultarea sfințitoare a Crucii lui Isus.
Spre o și mai deplină realizare în tine a voii Sale, - în toată umbra și în toată lumina ei.
Dumnezeul Milei și Iertării - să te binecuvânteze astfel.
Amin.
Atunci și cerurile tale, inima și gândurile tale, duhul și sufletul tău, adevărul și iubirea din tine vor spune slava lui Dumnezeu.
Și vor sluji acestea, cu toate intențiile și realizările tale.
Atunci și pământul tău, adică ființa ta trupească umblând în înfrânare și vrednicie, va mărturisi tot mai frumos asupra lucrărilor lui Hristos.