
Părinții lui au zis aceste lucruri pentru că se temeau de iudei; căci iudeii hotărâseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă.
Omul care se poartă în așa fel, încât face totdeauna pe alții să se teamă cu groază de el, acela este un suflet de om rău,
căci de un om cu suflet bun, nu se teme nimeni.
Un om adevărat, nu va insufla groază în jurul său, ci își va exercita autoritatea sa prin respectul pe care și-l va impune în liniște, tuturora prin inteligența, prin bunătatea și noblețea sa.
Va dobândi ascultarea semenilor săi prin înțelepciunea sa,
prin simțul său de dreptate,
prin comportarea lui morală și demnă,
prin cinstea sa, nu prin ciomag și prin strigăte, nu prin apăsare, nu prin apărare și cruzime.
Oamenii trebuie să aibă între ei iubire, apropiere, prietenie și respect unii față de alții, și nu groază.
Cine umblă să facă pe alții să se teamă de el, acela este o fiară și nu om.
Un astfel de om nu va afla niciodată nici dragostea nici adevărul, căci în jurul lui nu trăiește decât minciuna, ura și prefăcătoria. Și pe față și în ascuns.
Când se teme cineva de tine... de mânia ta, de răzbunarea ta,
de privirea ta, de gura ta, de apropierea ta,
- atunci trebuie mai întâi să te îngrozești tu în ce stare ai ajuns, căci atunci starea ta e rea.
Nici vitele tale, nici câinele tău, nici ființele tale,
nici lucrurile tale, nici nimic al tău nu trebuie să se teamă de tine. Nici semenii tăi nici familia ta.
Dar omul acela căruia i se dă pe o clipă în lumea asta o sabie, sau un scaun, sau o cheie, ajunge adesea fioros ca o sălbăticiune, uitând că este om și că trebuie să fie om. Această creatură de nimic, uită cât de nimic este și caută să le bage groaza de el în toți semenii săi, fiindcă n-are nimic din ceea ce le-ar putea atrage respectul și iubirea acestora.
Stăpânul temut și veșnic al acestuia care își îngrozește supușii săi, va veni tocmai în ceasul în care nu se așteaptă, și în ziua în care el nu știe. Iar soarta lui, va fi după meritul lui (Matei 24, 48-51).
Tu fiul meu să nu bagi groază de tine în nimeni.
Oamenii trebuie să ajungă să se teamă numai de Dumnezeul tău și al lor. De nimeni altcineva (Luca 12, 5).
Nu uita niciodată că toți cei care au îngrozit pe alții, au avut un sfârșit groaznic și o veșnicie îngrozitoare.
Dar dacă cineva este făcător de rele,
făcător de dezbinări și de tulburare în Lucrarea Domnului sau între semenii săi,
un astfel de om, trebuie să aibă și el de cine să se teamă.
Pentru astfel de oameni care umblă numai cu gânduri ascunse și cu planuri rele, tu om al lui Dumnezeu trebuie să fii de temut.
Împotriva acestora trebuie să fii un luptător hotărât și nebiruit până la moarte (Psalm 45, 3-4; Tit 1, 9).
Să tremure de frica ta hoțul, tulburătorul și dezbinătorul Lucrării lui Dumnezeu,
ca să se teamă de ceea ce face,
iar frații tăi să simtă că au în tine un frate adevărat,
Deci fii hotărât și necruțător față de cei stricători și răi.
Dumnezeule al Adevărului și al Iubirii,
Te rugăm ridică în Lucrarea Ta cât mai mulți bărbați viteji, pentru ca fiind plini de blândețe cu oamenii, să fie necruțători cu răul,
să fie plini de smerenie față de învățătură și credință,
dar să fie și plini de îndrăzneală împotriva celor ce umblă să le strice pe acestea.
Să fie plini de bunătate și răbdare față de cei slabi și neștiutori,
dar să fie plini de hotărâre și de necruțare față de cei care umblă să înșele, să strice și să rătăcească sufletele de la Adevăr și de la unitatea cea sfântă a iubirii de Tine.
Căci așa luptători dorești Tu.
Și Te rugăm să ne faci și pe noi înșine așa, căci Tu ne-ai încredințat turma Ta nu numai s-o paștem, ci s-o și păzim.
Amin.
+
Fiii mei, fiți buni la suflet, chiar mai greu de-ar fi să fie
cei cuminți sunt totdeauna buni, iubind cu bucurie,
răi sunt numai proștii-n lume, răutatea stă-n prostie.
+
De la trandafir, mireasma doar o clipă de-o simțești
pe când rana lui de ghimpe, câtă vreme-o pomenești...
- fiul meu, când dai mireasmă, fii atent să nu rănești.