Foto Traian Dorz

Adevărata credință

Traian Dorz - Numele Biruitorului

1 - Adevărata credință este ca adevărata dragoste: statornică totdeauna,
în orice vreme,
în orice stare,
în orice loc,
și în orice întâmplare.
2 - Adevăratul credincios nu pune condiții lui Dumnezeu: cât să creadă și până când... și din ce loc să nu mai creadă ca la început,
sau cât loc din inimă și din viață să-I dea lui Isus,
ci primește el, condițiile puse de Hristos, oricui care crede și care vrea să-L urmeze pe El.
Numai aceasta este o adevărată credință!
3 - Dacă Domnul Isus Hristos spune: doresc ca să Mă iubești pe Mine mai mult decât pe părinții tăi, sau pe soția ta, sau pe copiii tăi și decât casa sau averea ta sau frații tăi și surorile tale,
sau chiar mai mult decât viața ta (Matei 10, 37; Marcu 10, 29-30; Luca 14, 26), -
- atunci adevăratul credincios răspunde hotărât și sincer: Da, Doamne Isuse! Doresc din adâncul inimii mele să Te iubesc așa! Ajută-mă să Te pot iubi așa!
4 - Dacă Domnul Isus Hristos îți cere: Fii credincios până la moarte (Apoc. 2, 10)...
până la moarte, nu numai până la sânge (Evrei 12, 4),
nu numai până la răpirea averii tale (Evrei 10, 34),
nu numai până la batjocuri și prigoane (Matei 5),
nu numai până la un loc, ci până la sfârșit (1 Petru 1, 9),
- atunci adevăratul credincios va răspunde tot așa de sincer și de hotărât: O, Doamne Isuse, ce doresc din adâncul inimii mele este
să-Ți fiu credincios în orice vreme, chiar dacă ar trebui să trec prin botezul cel de foc cu care ai fost botezat și Tu!
5 - Fericit este sufletul credincios care simte și gândește în felul dorit de Isus,
și care nu numai că zice din gură, dar face din inimă, aceasta!
6 - Fericit este acela care nu-și slăbește,
nu-și schimbă
și nu-și calcă niciodată credința lui de la început și legământul lui dintâi,
care nu privește nici la vânturi și nici la valuri,
- ci numai la Hristos!
7 - Să pășim peste toate valurile ca Petru spre Isus, chiar dacă pe unde trecem sunt numai primejdii
și împrejur de noi sunt numai amenințări.
Încrederea deplină în Acela care ne-a spus: nu vă temeți, Eu cu voi sunt (Matei 10, 26, 28, 31),
să ne dea curaj biruitor și liniștit în chiar primejdia cea mai mare.
Numai aceasta este adevărata credință!
8 - Nu există nici o primejdie mai tare decât Puterea lui Hristos.
Nu există nici un vrăjmaș mai tare decât Hristos.
Nu există nimeni și nimic mai aproape de noi ca Hristos,
deci să nu vă temeți de nimic și de nimeni!
9 - Nici o teamă nu-i atât de puternică încât în clipa adevăratei primejdii, minunea puterii lui Hristos care te întărește, să nu o biruie.
Nu vă temeți deci niciodată pentru că în chiar clipa pătimirii, veți primi o așa putere de la Hristos încât nu numai că nu vă veți mai teme de nimic, dar nici nu vă va mai durea nimic!
10 - Dacă sunteți hotărâți să răbdați pentru Hristos, toată inima voastră va fi plină numai de o bucurie și de o lumină dulce,
ca și cum ați fi nu în clipa morții, ci în clipa nunții (Fap. Ap. 7, 55).
Să credeți că este chiar așa! Și chiar așa veți vedea că este!
11 - Cei care au trecut prin stări grele pentru Domnul sunt mărturii vii care adeveresc că El a fost cu ei dându-le biruință.
Nu vă îndoiți de mărturia lor adevărată, cugetul lor este cinstit.
Deci nu vă temeți nici voi, chiar dacă ar fi să se întâmple orice.
12 - O, ce lung șir de dureri, de nenorociri și de jertfe au provocat în toată istoria omenirii pe pământ, războaiele dintre oameni...
Dintre toate durerile omenirii, nici unele n-au fost atât de amare și de îndelungi, cât cele provocate de războaiele lumii.
Ce dureros este că omenirea n-a putut ajunge la ocolirea lor!
13 - Cât de adâncă este în inima fiecărui om, sădită dorința să nu mai fie războaie...
Să vină odată vremea binecuvântată în care mintea sănătoasă
și simțămintele chibzuite,
să pună stăpânire peste acțiunile oamenilor.
Și oriunde s-ar mai ivi o mână criminală care să vrea să ațâțe iarăși focul războiului undeva, să fie prinsă de toți, răsucită și legată!
14 - După șirul lung și fioros al atâtor războaie care au înspăimântat istoria omenirii, în afară de cruzimile câtorva năvăliri mai vechi,
nici unele n-au însângerat pământul atât de cumplit ca aceste două noi războaie din veacul acesta din urmă.
Și când te gândești că niciodată nu s-a lăudat atât de mult omenirea ca în veacul de acum, cu cultura și cu civilizația ei!...
15 - După nici unele din războaiele dinainte n-au rămas atâtea răni pe trupurile și pe sufletele oamenilor, ca după aceste două din urmă.
Dar n-a rămas nici atâta oroare și teamă de un alt și mai cumplit blestem, al unui alt război ce s-ar putea iarăși să vină, - ca acum!
16 - Gândim cu groază la un alt nou pârjol a cărui mărime și grozăvie nici nu ni le mai putem închipui, cu puterea armelor nemaipomenite pe care omenirea le are astăzi!
Orice minte omenească este plină de îngrijorare și de cutremur.
17 - Orice om sănătos la minte ar fi gata să facă orice, numai să poată fi împiedicată și depărtată primejdia unui nou război,
nu numai de la casa și hotarele sale, ci și de pe întreg pământul.
Căci pământul a devenit acum atât de mic, încât suntem vecini cu toți oamenii din lume, ca și cu cei de lângă curtea noastră.
18 - Pe lângă marele har și talent al cântării și al rugăciunii, psalmii mai au un foarte adânc conținut profetic.
Nu numai cele scrise cu privire la Venirea Mântuitorului,
la Patimile și Învierea Lui,
ori la Înălțarea și la Slava Sa Veșnică,
- ci și multe din stările și întâmplările împlinite mai târziu, în istoria omenirii,
sunt conținute în cuprinsul psalmilor minunați.
O, cât de adevărat este Cuvântul lui Dumnezeu!
19 - Va veni vremea când toate popoarele de pe pământ vor căpăta independență,
apoi vor căpăta lumina cunoașterii despre Dumnezeu, printr-o largă mărturisire a Evangheliei și a credinței lui Hristos, Mântuitorul lumii,
- fiindcă toate popoarele trebuie să vină la Hristos.
20 - Toate popoarele lumii vor căpăta Cuvântul scris și vorbit al Evangheliei, iar revărsarea Sfântului Duh le va face inimile să primească credința și lumina lui Hristos cu o bucurie negrăită și strălucită (Luca 14, 21-23; Ioan 10, 16; Fap. Ap. 2, 39).
Trebuie să fie odată o singură turmă și un Singur Păstor.
Acesta este viitorul care se va arăta la vremea lui.
Ferice de cine grăbește venirea acelui veac minunat!
Doamne Isuse, - adu-l mai curând!
Amin.
Articol 27 din 37
Folosește săgețile ← → pentru navigare