Foto Traian Dorz

Adevăratele avuții

Traian Dorz - Numele Biruitorului

1 - Nu toți oamenii pot fi bogați pe pământ, dar cei care au avuții, nu le au prin meritul lor, ci numai prin mila și prin îngăduința lui Dumnezeu.
De aceea ele ar trebui să fie puse în slujba Lui.
Înțelepciunea și hărnicia care fac așa, sunt cele mai mari și mai adevărate avuții din lume.
2 - Un dar al milei lui Dumnezeu este că cineva s-a născut în sânul unei familii avute...
Cu cine s-ar fi judecat el dacă nu se năștea acolo, ci în coliba unui sărac,
sau în cortul unui țigan nomad?
De aceea fiule al bogatului, fii recunoscător numai lui Dumnezeu pentru avuția ta - și pune-o în slujba Lui.
3 - Un dar al milei lui Dumnezeu este sănătatea și mintea și condițiile prin care datorită acestora, noi putem avea mai mult decât au alții...
Cu cine se pot judeca cei ce se nasc infirmi și fără pricepere și fără noroc?...
De aceea voi cei sănătoși și pricepuți, mulțumiți numai lui Dumnezeu pentru darurile voastre - și slujiți-L pe El cu ele!
4 - Dacă toate condițiile prin care cineva poate să fie sau să devină avut, nu sunt ale omului, ci un dar al milei lui Dumnezeu(1 Cor. 4, 7),
- iată cât este de vinovat acela care își închipuie că acestea sunt niște merite ale sale
și că situația sa i se datorează lui însuși!
5 - Ce înșelătoare este închipuirea omului îngâmfat și necredincios!
Și cât de nebun este acel om care își închipuie că avuțiile sale sunt
și pot fi veșnic ale lui...
O, ce înșelătoare este nebunia asta!
Adevărata înțelepciune începe omul să o aibă numai când își ridică ochii cu smerenie și cu închinare spre Dumnezeu recunoscând că de la El și că ale Lui - sunt toate!
6 - Nu toți oamenii pot fi înălțați pe pământ,
dar acei care au funcții înalte, nu au această stare prin meritul lor,
căci sunt mulți alții care au mai multe și mai mari merite, decât ei și totuși nu sunt nimic...
7 - Omule, tu ai acest scaun numai prin voia și rânduiala înțelepciunii lui Dumnezeu, care a avut bunăvoință față de tine, căci Dumnezeu pentru împlinirea planurilor Sale pe pământ, înalță în locuri de cinste pe unii și tot El prăbușește din aceste locuri pe alții (Psalm 44, 3; Rom. 9, 16).
De aceea mulțumește-I și închină-te numai Lui!
8 - Orice om care se bucură de o stare deosebită,
sau de un bun deosebit, de la Dumnezeu,
- trebuie să se smerească înaintea Lui cu atât mai mult decât ceilalți semeni ai săi, cu cât a primit un avantaj mai mare, și de un dar mai deosebit, ca al altora.
9 - Acei oameni care își închipuie că veșnică le va fi locuința
și că statornic le va fi scaunul de pe care astăzi se trufesc,
desfătându-se în toate plăcerile pântecelui lor păcătos,
înjosind sărăcia
și batjocorind cinstea,
nesocotind dreptatea și credința,
- nu s-ar putea înșela în mai amar chip,
nici n-ar putea dovedi o mai mare nebunie!
10 - Frumusețea, tinerețea și gloria lumii acesteia, toate sunt așa de trecătoare ca norii duși de vânt. Și cu toate acestea tot la fel trec și ei pe lumea aceasta.
Ce închipuiri înșelătoare sunt aceste nimicuri pentru mulți nebuni și astăzi!
Ci înțelept devine numai cel ce vede înainte nimicnicia lor,
căci la urmă toți o văd...
11 - O, om care te bizui pe una sau pe mai multe din avuțiile înșelătoare - trezește-te!
Tu care în loc să faci tot binele pe care îl poți face semenilor tăi și slavei lui Dumnezeu, acum în timpul scurt în care stăpânești bunurile lumii, - tocmai ca să poți avea un folos veșnic de la ele,
- pune-le în slujba lui Dumnezeu.
Abia așa vei dovedi că ești înțelept!
12 - Omule care ai avuții și calități, nu te făli cu ele ci teme-te (Luca 6, 24-26 și 21-22).
Mânia lui Dumnezeu este gata să se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu
și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirile lor (Rom. 1, 18),
și uită să mulțumească Celui de la care vin toate în dar.
13 - Trezește-te la realitate omule,
căci încă în noaptea asta pot să ți se ia toate câte le ai, mai înainte chiar de a ți se lua viața ta.
N-ai văzut tu și n-ai auzit despre atât de mulți nesocotiți, pățind așa chiar în anii tăi?
N-ai văzut bogați de ieri, - cerșind astăzi?
Crezi că tu nu poți fi așa mâine?
14 - N-ai văzut tu împărați până ieri - prăbușiți astăzi în disprețul celor pe care îi îngrozeau până și numai chipul și numele acelor tirani și desfrânați?
Sau îți închipui și tu că poți disprețui nepedepsit bunătatea lui Dumnezeu și dreptatea semenilor tăi?
Învață din pățania altora, până nu ajungi tu ca să învețe alții din a ta!
15 - De la începutul Istoriei și al Facerii pământului, dragostea părintească a lui Dumnezeu, i-a vorbit omului mereu și mereu.
Cât de fericită trebuie să fi fost pentru primii oameni vremea petrecută în Eden când Prezența iubitoare și luminoasă a lui Dumnezeu era mereu cu ei!...
Iar ei ascultau desăvârșit de îndrumările chiar și numai gândite, ale Tatălui lor Ceresc!
16 - Îndată ce omul a căzut în prima sa neascultare de Dumnezeu, Cuvântul Iubirii Dumnezeiești s-a prefăcut chemare...
Chemare plină de durere, de mustrare, de prevestiri rele, de înștiințări aspre...
Chemare plină de milă, chemare stăruitoare și îndelungă...
Rămasă totuși, fără un răspuns ascultător din partea multora.
17 - N-a fost zi din toată Istoria omenirii,
de la Început și până astăzi,
în care chemarea lui Dumnezeu să nu fi răsunat în vreun fel spre om.
O, ce nemărginit de Bun este Tatăl nostru Ceresc!
18 - N-a fost parte de pământ sau de timp în care omului să nu i se fi adresat în vreun fel chemarea lui Dumnezeu,
ori prin binefacerile Lui,
ori prin mustrările Sale.
Ferice de sufletul, de familia și de vremea care ascultă și împlinește voia lui Dumnezeu!
19 - N-a fost om pe fața pământului
și nu este nici azi - și nu va fi până la Ziua Sfârșitului,
căruia Dumnezeu să nu-i fi vorbit
și pe care să nu-l fi chemat sau să nu-l cheme în vreun fel, spre a-l aduce la ascultarea Lui.
De aceea nimeni nu va avea nici o dezvinovățire că el n-a auzit și n-a știut.
20 - Cuvântul și chemarea lui Dumnezeu n-a ocolit niciodată pe nimeni fiindcă El voiește ca toți oamenii să fie mântuiți
Și după cum Dumnezeu a făcut și întocmit inima omenească, punând în fiecare om conștiința și libera voință, - tot așa fiecăruia i-a adresat chemarea Sa.
Pentru ca deplin conștient de ea - să aleagă ori slava ascultării de El,
- ori osânda împotrivirii față de voia Lui.
Dumnezeu să binecuvânteze pe toți cei ce primesc și ascultă chemarea Sa.
Amin.
Articol 31 din 37
Folosește săgețile ← → pentru navigare