Isus i-a răspuns: De la tine însuți zici lucrul acesta, sau ți l-au spus alții despre Mine?
Domnul Isus spusese ucenicilor Săi: iată Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. Fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii...
Păziți-vă de oameni căci vă vor da în judecata soboarelor și vă vor bate în sinagogile lor.
Din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și înaintea împăraților,
Mielul lui Dumnezeu a lăsat aceste înștiințări ca testament al Său însângerat și strălucit, pecetluit cu Însăși Jertfa și urmele Sale - drept soartă tuturor mieilor Săi.
Toată nesfârșita Sa turmă de miei vor avea să fie în vremea harului ce se deschidea dintre Cruce și Judecată - părtașă soartei Lui.
Dar Hristos nu Și-a trimes pe mieii Săi înaintea Sa în mijlocul lupilor.
Ci mai întâi S-a dat El pe Sine Însuși între ei. Pentru ca după aceea să poată spune: veniți după Mine, - nu vă temeți de ei (Luca 12, 4).
Mielul este ființa cea mai slabă și mai fără mijloace de apărare.
Tuturor celorlalte ființe din lume Dumnezeu le-a pregătit vreun mijloc de apărare față de vrăjmași și năvălitori.
Unora le-a dat gheare, altora colți, altora coarne, altora copite. Numai mielului nu i-a dat decât nevinovăția, răbdarea, blândețea și rugăciunea către păstor.
Fiindcă mielul trebuie să trăiască numai între oi, numai între flori, numai între ființe și locuri pașnice, nu între fiare și între lupte.
Dar, prin lucrarea păcatului și a diavolului, răul și-a îndreptat toate armele împotriva binelui. Astfel mielul s-a pomenit ajuns dintr-odată numai între lupi.
Și singura lui armă îngăduită lui de Dumnezeu, este înțelepciunea nevinovăției, înțelepciunea răbdării și înțelepciunea blândeții sale.
Tuturor celor trei virtuți dăruite mielului mai dinainte, Dumnezeu i-a adăugat doar înțelepciunea. Înțelepciunea asemănătoare cu a șarpelui care se furișează și scapă, spre a putea ocoli pe cât se poate ghearele și colții lor. Mielului i-au rămas numai privirea și strigătul către păstor.
Ca să-și poată împlini pe lume slujba pentru care au fost trimiși: aceea de a-i transforma în lupi, - mieii nu au decât aceste arme. Și nu au decât izbăvirea păstorului. Îi scăpă el, sunt scăpați. Îi lasă el, ei mor.
Dar curând s-a dezlănțuit mâncătoria lupilor.
Cele prezise de Mielul lui Dumnezeu despre soarta mieilor Lui, au început cu El Însuși.
Singura armă lăsată mielului este înțelepciunea de a ocoli colții și ghearele. Mântuitorul nostru a folosit-o cu toată grija și sfințenia.
N-a făcut din înțelepciunea lui Dumnezeu nici prefăcătorie, nici teamă, nici compromis.
Ci un mijloc de apărare a Adevărului.
De apărare a Dreptății.
Și de osândire a fărădelegii.
De aceea răspunsurile lui Isus, sunt întrebări care străpung conștiința și caută să-l trezească pe cel ce Îl anchetează, înștiințându-l asupra marilor răspunderi veșnice pe care li se asumă, slujind ca o unealtă inconștientă, unor lupi vicleni și cruzi care vreau să-L ucidă pe Mielul lui Dumnezeu.
Acest înțeles l-a avut și răspunsul-întrebare, din acest verset.
- Domnul voia să-l mântuiască pe Pilat, de aceea căuta să-i trezească conștiința datoriei și a răspunderii sale față de Adevăr, față de dreptate și față de Nevinovăție.
Dragă ucenic și frate, adâncește și tu cele de mai sus.
Și dacă trebuie să mergi pe urmele Căpeteniei mieilor dați la lupi, mergi curajos, dar mergi și înțelept.
Dacă îți lipsește înțelepciunea aceea care singură este permisă și singură este necesară - cere-o lui Dumnezeu, care o dă tuturor mieilor Săi, cu mână largă. Și ea îți va fi dată (Iacov 1, 5-6),
Dacă va fi spre slava lui Dumnezeu și mântuirea ta să fii sfâșiat, nu te teme! Mori fericit cum a murit Domnul tău, căci de la o clipă după moartea ta, va începe pentru tine o slavă nebănuită și veșnică.
- Dar mori înțelept și blând. Curajos și răbdător! Nevinovat și frumos,
ca să înviezi tot așa.
În toate acestea se va vedea toată dreptatea și adevărul tău.
Și toată nelegiuirea și minciuna ucigașilor tăi.
Dacă și așa trebuie să mori pentru Isus, atunci mori ca El. Ce moarte strălucită este aceasta!
Doamne Isuse, fă-ne vrednici de ea.
Slavă îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, slavă Ție.
Te rugăm dăruiește tuturor mieilor Tăi înțelepciunea cu care să stea și să mărturisească în mijlocul celor între care i-ai trimes Tu, cu Tine și pentru Tine.
Din această înțelepciune să izvorască fiecare cuvânt, fiecare tăcere, fiecare privire și fiecare gest al lor.
Până când va veni veșnicia din care mielul nu se va mai teme,
pentru că lupii nu vor mai fi.
Amin.