Despre Maica Domnului
Traian Dorz - Dreptarul învățăturii sănătoase
- Ce spune Sfânta Scriptură -
- Domnul Însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu şi îi va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi) (Isaia 7, 14).
- Betleeme... din tine va ieşi Cel a Cărui obârşie se suie până în zilele veşniciei... când va naşte aceea care are să nască (Mica 5, 3).
- Îngerul i-a zis Fecioarei Maria: Plecăciune ţie căreia ţi se face mare har. Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei, căci ai căpătat îndurarea lui Dumnezeu. Iată, vei rămânea însărcinată şi vei naşte un fiu Căruia Îi vei pune numele Iisus. El va fi Fiul Celui Preaînalt... și împărăţia Lui nu va mai avea sfârşit. (Luca 1, 28-33);
- Elisabeta a strigat cu glas tare: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Cum mi-a fost dat să vină la mine Maica Domnului meu, fiindcă iată, îndată ce mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pântece de bucurie. Ferice de aceea care a crezut, căci cele vestite de Domnul se vor împlini (Luca 1, 41-44);
- Lângă Crucea Lui stătea Mama Lui... și ucenicul pe care îl iubea Iisus. Iar Iisus i-a zis: Fiule, iată Mama ta ... Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la el acasă (Ioan 19, 25-27);
- Porunceşte - I-a zis ea - ca acești doi fii ai mei în împărăţia Ta să şadă unul la dreapta, iar altul la stânga Ta ... dar Iisus i-a răspuns: a şedea la dreapta Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl (Mat. 20, 23);
- În cer s-a arătat un semn mare: o Femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare și cu o cunună de 12 stele pe cap ... Ea a născut un Copil de parte bărbătească. El are să cârmuiască toate neamurile (Apoc. 12, 1-5).
- Ce spun Sfinţii Părinţi -
- Hristos a luat din trupul Fecioarei trup curat, sfânt, neîntinat şi inaccesibil păcatului, îndreptând astfel creatura Sa.
Hristos a găsit sfânt şi trupul şi sufletul Fecioarei Maria. Astfel Şi-a făcut Lui Însuşi Templu însufleţit, zămislindu-Se din Fecioară în chipul în care a voit.
Creatura, prin faptul că a ajuns îmbrăcăminte a Creatorului, a cules ca rod cea mai mare slavă. Căci după cum din Adam s-a luat coasta, iar pe Adam nu l-a micşorat cu nimic, tot astfel şi din Fecioara S-a zămislit om - şi nu a distrus fecioria. Nevătămat a rămas Adam şi după luarea coastei, nepângărită a rămas şi Fecioara după Naşterea Pruncului. (Sf. Ioan Gură de Aur)
- Toate darurile s-au revărsat din omenitatea lui Hristos întâi în Maica Sa, şi din aceasta, în noi. (Teofan al Niceei)
- Cel Fără-de-Început, pogorându-Se din cer, n-a adus trup cu Sine ci l-a luat din pântecele Preasfintei Fecioare, din preacuratul ei sânge, prin împreună-lucrarea Sfântului Duh. (Mărturisirea de Credinţă Creştină Ortodoxă)
- Pentru aceea Sfânta Fecioară este Născătoare de Dumnezeu, că a născut pe Cuvântul cel din Tatăl. (Sf. Chiril al Alexandriei)
- Tu, Iisuse, ai împodobit pe Maica Ta, cu toate că Tu ești frumuseţea Maicii Tale. (Sf. Efrem Sirul)
- O singură Fecioară este Maică, întocmai ca Biserica. Ea n-a fost soție și totuşi e Mamă. Ca Fecioară ea este neîntinată, ca Mamă este preaiubitoare. (Sf. Clement Alexandrinul)
- Tatăl Sfânt mai dinainte a prevăzut-o, apoi profeții au vestit-o prin Duhul Sfânt. Puterea sfinţitoare a Duhului a cercetat-o, a curățit-o, a sfinţit-o. Maica Domnului este singura totdeauna Fecioară şi cu sufletul şi cu trupul. (Sf. Ioan Damaschinul)
- Eva fiind înşelată a născut cuvânt aducător de moarte, Maria însă fiind binevestită a născut pe Cuvântul Întrupat aducător de viaţă veşnică! (Sf. Ioan Gură de Aur)
- Ce spune părintele Iosif -
- Peste tot, cultul Maicii Domnului îşi are temeiul lui în Biblie. Greşesc rătăciții care resping cultul Maicii Domnului, spunând că nu-şi are temeiul în Biblie. Dar greşesc, pe de altă parte, şi cei ce umblă să apere acest cult cu fel de fel de istorisiri şi scorniri omeneşti - care nu-și pot avea temeiul sprijinit de Biblie.
- Cultul Maicii Domnului este arătat lămurit de Sfânta Scriptură în multe locuri, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament şi se poate oricând apăra și susține cu Cuvântul cel Sfânt al lui Dumnezeu. Însăşi Preacurata arată acest cult prin cuvintele ei din Evanghelia de la Luca 1,48, când spune: Iată că de acum mă vor ferici toate neamurile...
- Ce păcat neiertat vor avea acei nesocotiți (rătăciți), care n-au decât cuvinte de hulă pentru cel mai curat şi mai desăvârşit vas din lume, pe care cerul l-a ales și l-a folosit în lucrarea cea mare a mântuirii neamului omenesc, adică Sfânta Fecioară, Maica Domnului nostru Iisus Hristos.
- Biserica noastră învaţă că Maica Domnulul mijlocește şi ea la Fiul său, Mântuitorul nostru, pentru noi, prin rugăciunile ei. Și noi credem limpede acest lucru, mai ales din mijlocirea de la nunta din Cana pentru cei care se găseau atunci în mare strâmtoare... (Ioan 2, 3). Iar Mântuitorul a ascultat-o.
- Taina întrupării Mântuitorului nostru, Fiul lui Dumnezeu, este o taină care trebuie să ne umple de evlavie și de recunoștință faţă de Sfânta Fecioară, Maica Domnului, care a fost aleasă de însuşi Tatăl Ceresc și sfinţită de însuşi Duhul Sfânt pentru această mare și veşnică lucrare a mântuirii noastre.
- Oricine vorbeşte în chip necuviincios despre Sfânta Fecioară şi Maică a Domnului, va fi vinovat de un păcat veşnic împotriva Tatălui care a ales-o, împotriva Fiului care a sfinţit-o și împotriva Duhului Sfânt care a umbrit-o.
- Noi, ostașii Domnului spunem, potrivit Sfintei Scripturi şi cântăm cu evlavie: Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu...
- Prin urmare, suntem datori:
- Să cinstim pe Sfânta şi Preacurata Fecioară Maria, Maica Domnului nostru, cu toată evlavia şi recunoştinţa, căci datorită curăției si smereniei ei a fost aleasă ea din veşnicie de Dumnezeu ca vasul sfânt pentru întruparea Mântuitorului nostru, Fiul Tatălui Ceresc, pentru ispăşirea păcatului omenirii. Astfel, ea a devenit o împreună-lucrătoare cu Dumnezeul şi Fiul ei, la mântuirea noastră a tuturor oamenilor.
- Nici o altă fiinţă omenească n-a fost asemenea Sfintei Fecioare Maria. Cuvântul lui Dumnezeu, care arată câte o vină şi câte o greşeală la toți sfinții, ori înainte, ori după întâlnirea lor cu Dumnezeu, Sfintei Fecioare nu-i arată nici un cusur, ci peste tot vorbește despre ea în chipul cel mai sfânt. Aceasta ne obligă și pe noi cu atât mai mult să vorbim despre ea tot astfel.
- Sfânta Fecioară n-a mai avut alt fiu sau alți fii, cum greşit și vinovat învaţă cei necinstitori ai Cuvântului dumnezeiesc. La moartea Sa, Mântuitorul, cu ultimul Său cuvânt de pe Cruce, o încredințează pe Sfânta Sa Mamă, care rămânea fără nici un alt susținător, ucenicului Său iubit, apostolul Ioan, spunându-i: Fiule, iată mama ta... Căci ea nu mai avea acum pe nimeni în lume, și de aceea, el a luat-o chiar de atunci acasă la el, ca pe mama lui...
- Sfânta Fecioară Maria a primit pe Fiul său prin făgăduinţă cerească. Toți fiii care au mai fost, primiți prin făgăduinţă au fost unici la mama lor. Sara n-a mai avut alt fiu decât, pe Issac. Elisabeta n-a mai avut alt fiu, decât pe Ioan Botezătorul. Iar dacă aceste femei au fost sfinte, cu atât mai mult Maica Domnului, care a născut pe Unul Născut Fiul lui Dumnezeu.
- Sfânta Fecioară a fost plină de har înaintea Tatălui Ceresc, fiindcă arhanghelul sfânt i s-a închinat, zicându-i: Plecăciune ție, celei plină de har, fiindcă ai căpătat mare îndurare înaintea lui Dumnezeu.
- Pe Sfânta Fecioară, care a fost binecuvântată de Tatăl, sfinţită de Fiul şi umplută de Duhul Sfânt, aleasă și sfântă înaintea Întregii Sfinte Treimi, trebuie să o cinstim și să o fericim aşa după cum este scris, împreună cu cetele îngereşti. Căci dacă sunt vrednici de respect și de cinstire sfinții apostoli și vestitori ai lu Dumnezeu care au propovăduit mântuirea, cu atât mai vrednică este ea, cea prin care s-a adus lumii această mântuire.
Doamne Duhule Sfinte, Te rugăm din toată inima și cu toată evlavia ajută-ne să ne pătrundem cu toții deplin de marea şi sfânta noastră datorie de a ferici şi cinsti pe Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru, pentru marea ei sfinţenie şi dragoste față de Tine şi faţă de noi.
Amin.