A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis:
Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
Când în Exod 12, 3, Domnul poruncea ca început al izbăvirii poporului Său ce gemea în robie, jertfa mielului, El Însuşi alesese chipul acesta şi mijlocul acesta atât de mult spunător pentru Lucrarea izbăvitoare a mântuirii lumii, pe care avea să o facă la timpul său chiar El.
Mielul - simbolul nevinovăţiei, răbdării şi tăcerii, a fost ales de Domnul ca să-L preînchipuie pe El şi Jertfa Sa.
Domnul poruncea atunci ceea ce El Însuşi avea să facă...
Simbolul Jertfei Sale, sacrificarea mielului ispăşitor, a căpătat valoarea şi puterea izbăvitoare, prin tainica acoperire a Jertfei de pe Cruce, care prin faptul că fusese acceptată, era ca şi făcută. Având deja puterea de mântuire prin ea, chiar dacă nici Moise nici poporul de atunci nu aveau de unde să ştie şi să înţeleagă acest lucru tainic.
Dar lui Ioan Botezătorul i-a fost dat să cunoască mai mult decât cunoscuse Moise atunci. Şi de aceea el a arătat pe Isus Hristos cu toată puterea încredinţării când L-a văzut umblând şi a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.
Făgăduinţele făcute de veacuri, privitoare la venirea aşteptatului Mântuitor, îşi căpătau în sfârşit strălucita împlinire.
Mesia venise! Ioan cu ochii luminaţi L-a văzut primul. Şi în clipa supremei revelaţii, a strigat, el însuşi transfigurat: Iată-L!
O, de ce noi oamenii, prin gândurile şi căile înţelegerii noastre, suntem încă mereu atât de departe de gândurile şi căile lui Dumnezeu?
De ce - deşi ştim şi aşteptăm crezând minunea pe care o cerem şi o dorim - rămânem mereu totuşi surprinşi şi neîncrezători în faţa realizării ei?
De ce mereu noi ne închipuim că trebuie să fie altfel de cum se întâmplă într-adevăr?
Oamenii aşteptaseră un Leu din seminţia lui Iuda
şi un împărat din David,
- dar ei văd acum un Miel şi un Rob...
Un leu sub înfăţişarea unui Miel. Şi un împărat sub înfăţişarea unui Rob.
Puterea, prin smerenie. Şi măreţia prin ascultare şi simplitate. Aceasta este calea lucrării lui Dumnezeu cea tainică şi sfântă. În felul acesta au apărut toţi trimişii lui Dumnezeu şi aşa vor fi până la sfârşit.
Dar Mielul lui Dumnezeu a biruit pe leul cel mare diavolul, care umblă mereu răcnind şi înghiţind (1 Petru 5, 8).
Iar Robul Său Hristos, este Împăratul Veşnic Biruitor, care va supune toate lucrurile. Şi de teama căruia vor tremura toţi mai marii pământului (Apoc. 1, 7; 19, 9-16),
şi a cărui Împărăţie nu va mai avea sfârşit.
Tot aşa şi mieii lui Hristos, prin răbdarea lor au învins şi au înghiţit mulţi lei fioroşi. Robii Lui au supus mulţi împăraţi.
Dacă vrei să fii un urmaş al Mielului, fii miel al Mielului şi rob al Robului lui Dumnezeu (Isaia 42, 1; 53, 11),
Cine are între semenii şi fraţii săi colţi, gheare şi copite, - acela nu este un miel, ci o fiară.
Cine este dezbinat, nesupus şi neascultător în Lucrarea lui Dumnezeu, acela nu este un rob, ci un vrăjmaş şi un potrivnic.
- Aceştia nu sunt ai lui Hristos, ci ai lui mamona.
Doamne Dumnezeule al blândeţii şi al ascultării,
- Isuse Domnul nostru,
Te rugăm ajută-ne şi pe noi să-Ţi semănăm mereu Ţie. Şi la înfăţişare şi la inimă.
În smerenia noastră sinceră şi caldă, să existe totuşi curaj şi voinţă puternică în fapta pentru slujirea şi slava Ta, iar în vorbirea noastră pune îndrăzneală şi înţelepciune, după exemplul Tău. În ascultarea noastră ordonată şi cuviincioasă, să fie demnitatea şi frumuseţea cinstei şi a adevărului respectuos şi respectat,
pentru ca odată cu prietenia caldă şi apropiată, să avem şi seriozitatea evlavioasă, în care oricine să simtă prezenţa Ta şi felul Tău de umblare.
Căci dorim din toată inima să Te urmăm pe Tine Doamne Isuse, Scumpul nostru Mântuitor,
pentru mântuirea noastră şi a multora.
Amin.