Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: Noi am găsit pe Acela despre care
a scris Moise în Lege, și prorocii: pe Isus din Nazaret, Fiul lui Iosif...
Filip era și înainte de a-L afla pe Domnul, un om apropiat de cele sfinte. Iată, el citise Sfintele Scripturi și cunoștea bine Cuvântul lui Dumnezeu. El trebuie să fi fost mereu în Templu și trebuie să-L fi dorit mult pe Domnul. De aceea când a auzit prima dată chemarea Domnului, el a și venit îndată pe urmele Domnului Isus.
Și se vede că între Filip și Natanael era și înainte o veche și frumoasă prietenie: era o dulce frățietate între ei, fiindcă cel dintâi pe care Filip l-a adus la Domnul a fost el, prietenul său apropiat. Iar apoi au fost nedespărțiți. Pretutindeni sunt pomeniți împreună.
O, ce minunat este când noi, dacă am aflat pe Domnul - căutăm îndată și chemăm cu dragoste și pe prietenii noștri la El. Pentru a fi și ei mântuiți și fericiți împreună cu noi.
Natanael înseamnă: Dumnezeu a dat. Sau darul Domnului. Sau Dumnezeu este dar. Sau dat din Dumnezeu.
Oricum ar fi luat acest nume, - el are un conținut plin de frumoase înțelesuri și arată că un suflet primitor de Dumnezeu și păstrător al prieteniei, va fi totdeauna binecuvântat, atât pentru el cât și pentru alții ca un dar Dumnezeiesc.
Natanael a mai fost numit și Bartolomeu... adică fiul lui Tolomeu. Cel ce ridică apele. Fiul luptelor (Matei 10, 3). Fiindcă el a fost neobosit luptător pentru Dumnezeu. Și multe ape binefăcătoare s-au revărsat și din inima lui spre mântuirea sufletelor noastre.
Cel dintâi cuvânt cu care Filip a întâmpinat pe prietenul său Natanael, a fost un strigăt fericit: Noi am găsit pe Hristos...
Ce fericit trebuie să fi fost acest strigăt izvorât din marea inimă a lui Filip, pe care prietenul său i-o cunoștea bine.
Ce luminoasă trebuie să fi fost fața lui Filip, ce strălucitori ochii lui, ce caldă și vibrantă vocea, ce convingătoare toată înfățișarea sa!
O, dacă ar fi așa și cu noi! O, dacă toate mădularele noastre cu care Îl mărturisim pe Hristos, ar fi atât de transformate de minunea aflării Lui, încât dincolo de cuvintele noastre - înfățișarea noastră să fie, mai întâi de toate vorbele noastre și mai presus de ele - o strălucită dovadă a bucuriei, a propovăduirii și a mărturisirii noastre că noi înșine L-am aflat cu adevărat pe Hristos - Dumnezeu!
O, suflete dragă, te rog fii cu foarte mare grijă aici:
Poate și tu cauți să-L afli pe Hristos.
Poate și tu alergi, cercetezi, întrebi și umbli să-L afli pe Isus.
Numai Unul este Cel despre care a scris Moise.
Cel despre care au vestit prorocii.
Cel despre care a mărturisit Tatăl.
Cel despre care au dovedit apostolii.
Cel despre care au adeverit martirii.
Cel pentru care au suferit mucenicii.
Cel pe care L-au găsit părinții sfinți.
Cel care ne-a răscumpărat sufletele.
Cel care ne-a dat învățătura și credința mântuitoare.
Cel care ne-a dat Duhul Sfânt.
Cel care ne-a umplut inimile de bucurie.
Cel care ne garantează nouă pacea cu Dumnezeu, locul în cer și viața veșnică.
Iar Acest Hristos are semnele Lui, condițiile Lui și dovezile Lui. Nu vă opriți la nici un alt hristos, oricât de lăudăros ar fi, oricât v-ar promite, oricât v-ar chema.
Ci căutați până veți afla pe Adevăratul Hristos.
Căci vai de cei care au căzut în cursele falșilor hristoși!
Vai de cei care fără să cerceteze nici viața și nici duhul celor care se prefăceau în slujitori ai neprihănirii, - dar nu erau, - au căzut astfel în învățăturile lor viclene, care i-au dus nu la Singurul Hristos Adevărat, ci la feluriți hristoși înșelători. Și o, ce mulți sunt acum de aceștia... Din ce în ce tot mai mulți.
Pe omul cel cu cuget curat și cu inima smerită, nu-l lasă Dumnezeu să se înșele nici să ajungă în cursele hristoșilor mincinoși.
Căutați deci să aveți un cuget curat și o inimă smerită, în toate lucrurile. Dar mai ales în căutarea lui Hristos. Atunci El nu vă va lăsa să vă rătăciți.
Iată, chiar în Lucrarea aceasta a Domnului, câți sunt cei care fără să asculte de frați, fără să umble în smerenie și în curăție, fără să se supună hotărârilor frățești, - totuși umblă predicând cât mai zgomotos, cântând mereu ca niște țambale automate și intrând chiar cu de-a sila în casele și în sufletele oamenilor. Ei vestesc un alt hristos, duc o altfel de învățătură, poartă un alt duh.
Ei s-au sculat dintre noi (Fap. Ap. 20, 30). Dar n-au nici duhul, nici învățătura, nici umblarea Lucrării Domnului (1 Ioan 2, 19; 1 Tim. 1, 19).
Să nu vă lăsați amăgiți de nici unii, ca să nu ajungeți ca ei și cu ei.
Doamne și Dumnezeul nostru, Hristosul nostru Cel Sfânt și Adevărat, Dulcele și Unicul nostru Mântuitor, Te rugăm îndură-Te de toți cei care Te caută și lasă-Te aflat de ei, pentru a nu cădea nici unii în mrejile celor ce se numesc cu Numele Tău Sfânt, dar sunt satane (2 Cor. 11, 13-15).
Ci ajută-i și pe cei ce Te-au aflat să rămână la Tine Cel Adevărat și Credincios.
Te rugăm trimite-ne numai apostoli ai Tăi, smeriți și credincioși, care având dovada vieții Tale, să ne facă și pe noi s-o avem.
Amin.