O lumină cerească: sora lucrătoare
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
Iată, cu ajutorul Domnului, am ajuns la adevărata țintă pe care ne-a pus-o în față de la început Sfânta și Înțeleapta Voie a lui Dumnezeu.
Ținta noastră căreia ne-am ținut ochii pironiți tot drumul până aici.
Ținta care este adevărata chemare și marea datorie a fiecărui suflet de soră ca și de frate: aceea de a fi o lumină cerească pe pământ (Matei 5, 14-16).
De a fi o împreună lucrătoare cu Dumnezeu în marea operă a mântuirii lumii.
Iată iarăși ce minunat ne strălucește nouă acum în față pilda Preasfintei Fecioare, Mama Domnului Iisus.
Ce luminos Model al împlinirii și al ascultării voii lui Dumnezeu ne este și ne va fi ea, tuturor.
Să ia pildă surioarele tinere. Căci evlavia și nevinovăția trebuie să fie o lumină cerească pe fața fiecărei credincioase.
În casa mamei sau a tatălui,
în casa stăpânilor,
sau în casa mamei adoptive,
sau în orice alte case ar ajunge,
tânăra fiică a lui Hristos trebuie să fie o lucrătoare a Lui.
O, câte astfel de binecuvântate fiice ale Evangheliei au adus la Domnul pe părinții lor necredincioși și potrivnici,
sau pe stăpânii lor păgâni și aspri,
sau pe frații lor, pe rudeniile lor, pe prietenii și chiar pe vrăjmașii și asupritorii lor.
Când pe fața unei credincioase și pe viața ei, strălucește cu adevărat lumina lui Hristos, nimic nu-i poate fi cu neputință.
Să ia pildă surioarele noastre fecioare și logodnice.
Căci mai presus de orice zestre, bogăția cea mai căutată este hărnicia voioasă și înțelepciunea nevinovată.
Fie ca lumina vieții lor, pusă cu bucurie, cu dragoste și dăruire sfântă în slujba Domnului, să aducă fericirea acelora care le înconjoară. Fie ca mai presus de orice frumusețe și de orice podoabă, nevinovăția și smerenia să le dea cea mai luminoasă înfățișare trupului și sufletului lor.
Și să le facă biruitoare asupra tuturor vrăjmașilor ucigași care se năpustesc să zdrobească toată fericirea și lumina vieții lor.
Păzească-le aceste sfinte virtuți nevinovate, ca o puternică armă... Și să le apere neprihănirea ca un scut nepătruns.
Facă din ele harul și dragostea lui Hristos niște lucrătoare pe fața și pe viața cărora să se vadă strălucind frumusețea îngerească, neumbrită de nimic întinat.
Fie cântarea lor bucuria adunării frățești și fie ca o muzică cerească, spre slava lui Dumnezeu.
Fie mâinile lor harnice ducătoare totdeauna de bucurie și de ajutor.
Fie cuvintele lor mângâiere, sfătuire, chemare și rugăciune spre Hristos.
Fie toată ființa lor predată cu sfințenie, în întregime pentru orice le cere Domnul și pentru tot ce le va arăta El...
și fie întreagă crucea lor, acoperită îndelung numai cu cununi de trandafiri curați și voioși totdeauna.
Și să ia pildă surorile noastre soții, mame, văduve, părăsite și orice alte surori credincioase, oricare le-ar fi soarta rânduită pe pământ în vremea anilor vieții lor.
Să ia pildă de credincioșie mai întâi în legământul cu Dumnezeu.
Inima ta, sora noastră, ți-ai predat-o mai presus de orice lui Hristos. Aceasta să nu o poți uita niciodată.
Să se întipărească cu litere de foc pe inima ta, pe toată iubirea din ea, pe toate gândurile și pe toate planurile ei, Numele lui Hristos.
Nimic ce nu poate intra prin Hristos în inima ta, să nu intre nicidecum și niciodată.
Nici o iubire neîngăduită de El.
Nici o dorință respinsă de voia Lui.
Nici o pornire osândită de Cuvântul Său Sfânt,
- să n-aibă loc și primire niciodată în inima ta, în mintea ta, în ființa ta.
Legământul vostru cu Dumnezeu să stea la ușa inimii voastre ca o strajă puternică, înarmată cu o sabie de foc.
Aceasta vă va păzi de răul cel mai mare, adică de răul cel lăuntric.
De răul care iese din inima omului, și care îl spurcă și îl nefericește cu adevărat pe om (Matei 7, 21-23).
Pentru a împlini frumos toate faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu ca tu să umbli în ele (Efes. 2, 10).
Căci pentru aceasta ai fost tu zidită în Hristos,
și ai fost primită în slujba Lui.
Iată-le pe aceste roade ale Duhului, la rând:
Dragostea rugăciunii... Dragostea Bisericii și adunării... Dragostea frățească.
O, cât de dulci chemări și câte dulci datorii îți cere dragostea.
Și câtă fericire îți dă ea în schimbul înfăptuirii lor.
Bucuria rugăciunii, a Cuvântului și a Duhului.
Bucuria de a bucura pe alții.
Bucuria de a împodobi crucile altora.
Pacea lăuntrică a inimii, lăcașul lui Hristos.
Pacea cu toți frații, cu toate surorile, cu tot Cuvântul lui Dumnezeu care nu te mai învinuiește cu nimic.
Pacea chiar și cu vrăjmașii, iertând, renunțând, răbdând, tăcând, iubind, acoperind, nădăjduind...
Bunătatea înțelegătoare față de slăbiciunile altora.
Așteptarea iertătoare și plină de nădejde pentru venirea bucuriei îndreptățite.
Sau a dreptății încălcate.
A îndreptării unui rău.
A biruinței unui adevăr.
A împlinirii unei așteptări...
Bunătatea față de cei nemulțumitori, cârtitori și potrivnici.
Bunătatea Cuvântului mângâietor, sfătuitor, mustrător.
Bunătatea mâinilor darnice, pricepute, moi și curate.
Binefacerile tale trebuie să umple spitalele, orfelinatele, azilurile, închisorile, casele de nebuni și orice lăcaș unde un suflet omenesc geme părăsit, lipsit, singuratic, zdrobit.
Binefacerile tale trebuie să spele picioare sfinte, să îmbrace trupuri sfinte, să spele răni sfinte, să împingă la plugul sfânt.
Binefacerile tale trebuie să ușureze totdeauna jugul lui Hristos.
Să-I împuțineze sarcina Lui.
Să împodobească Crucea și Lăcașul Lui.
Căci binefacerea este cea mai sfântă și mai potrivită virtute pentru tine.
Toate celelalte virtuți dinaintea și din urma ei, să ți le pui toate în slujba datoriilor sfinte pe care ți le va arăta Binefacerea și te va îndemna să le împlinești.
Căci în chip deosebit acesta este scopul vieții tale:
să faci binele oriunde, oricui, oricând.
Aceasta este chemarea slujbei tale.
Și aceasta va pune cea mai strălucitoare și bogată cunună pe crucea ta, pe mormântul tău și pe veșnicia ta.
Credincioșie fraților tăi trupești și sufletești.
Credincioșie neclintită învățăturii tale de la început.
Credinței tale. Adunării tale. Bisericii tale. Misiunii tale.
Nici ocara lumii, nici slava ei, să nu te poată nici opri nici abate de la îndatoririle statorniciei tale.
Aceasta îți va fi o altă frumoasă podoabă în cununa virtuților tale.
Nu numai a poftelor neîngăduite. Ci chiar și a poftelor îngăduite
Sufletul luminat de Hristos va înțelege limpede ceea ce vrea Hristos să spună prin aceasta. Nu ceea ce nu vrea El.
Soră scumpă, dacă, oricare ar fi vârsta ta,
și oricare ar fi starea ta
și oricare ar fi soarta ta
- vei căuta din tot sufletul tău să urmezi cu deplină, cu puternică, cu statornică și cu iubitoare credință aceste îndemnuri ale Duhului Sfânt, El te va îmbrăca apoi cu toate armele luminii (Efeseni 6, 11).
Prin ele îți vei putea apăra toată bogăția ființei tale.
Și a ființei dinăuntru și a celei dinafară.
Și astfel vei trece la Domnul ca o ostașă biruitoare și încununată.
Iar în ziua când va fi deschisă Cartea Vieții
(Apoc. 20, 13; Filipeni 4, 3), - numele tău va străluci acolo, alături de al tuturor sfinților care din veac I-au bineplăcut lui Hristos.
Slavă veșnică Ție, Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor Iisus Hristos.
Ție care ești Împreună-Dumnezeu și Împreună-Lucrător cu Tatăl și cu Duhul la crearea și desăvârșirea celor care vor lucra la mântuirea sufletelor chemate și dorite de Tine.
Și la grăbirea venirii Împărăției Tale, în inimile tuturor creaturilor Tale
Slavă Ție, care Te-ai îndurat să ne chemi și pe noi la marea cinste și slavă de a lucra împreună cu Tine și cu ai Tăi, la înaintarea Evangheliei Tale.
Slavă Ție, care ne-ai curățit inimile și ai venit să locuiești în ele prin Duhul Sfânt.
Te rugăm ajută-ne să Te păstrăm în noi cu toată curăția legământului statornic.
Să aducem roadele Duhului Sfânt toate curate și dulci.
Și să fim îmbrăcate cu toată armătura Ta, ca să biruim în toate luptele noastre și ale Tale.
Așa cum ai făcut Tu. Amin.
+
Învățătura Mântuitorului este Evanghelia veșnică, legea cea nouă a omului celui nou, pentru care:
Adevărata fericire este iubirea.
Adevărata bucurie este eliberarea de păcat.
Adevărata înălțare este bunătatea.
Adevărata vitejie este neprihănirea.
Adevărata trăire este ascultarea de Dumnezeu.
Adevărata comoară este mântuirea,
și adevăratul Domn este Dumnezeu.