Ochiul și lauda Domnului
Traian Dorz - Numele Biruitorului
1 - Temeți-vă mereu numai de Ochiul Cel Veșnic al Domnului căci dacă vă temeți cu adevărat puteți să nu vă mai temeți niciodată de nici un ochi,
nici de al șarpelui,
nici de al morții,
nici de al judecății.
2 - A putea să binecuvântezi pe Domnul în orice vreme
și a-L putea lăuda în orice loc
și în orice stare
- este dovada unei mari și adevărate vieți de credință.
Dovada unei adânci și sănătoase cunoașteri a Lui...
3 - În mod obișnuit oamenii numai în vremi neliniștite și îndurerate își îndreaptă inima puternic spre cer și numai uneori își îndreaptă fierbinte gândul cu binecuvântare și cu mulțumire spre Dumnezeu.
O, de câte necazuri ar fi scutiți
și de câte binecuvântări s-ar împărtăși
- dacă ar face acest lucru întotdeauna!
4 - Cuvântează și tu bine despre Domnul nu numai când El îți dă,
când te ajută
și când te izbăvește.
Atunci își mai aduc și alți oameni câteodată și grăbiți aminte că buzele lor trebuie să binecuvânteze pe Domnul.
Ci tu laudă-L pe Domnul și-I mulțumește și pentru toate celelalte.
5 - A-L binecuvânta pe Domnul în orice vreme este cea mai fericită datorie a noastră,
fie vremea de necaz sau de bucurie,
fie de grea încercare, sau de mare fericire,
fie de strâmtorare și singurătate,
ori fie de libertate și de părtășie.
Nu este un lucru ușor acesta
și nu des se poate întâlni aceasta printre oameni,
- dar fericiți cu adevărat sunt numai cei care pot face acest lucru.
6 - În vremea de rugăciune și sărbătoare,
de biserică și de meditație,
- poate mai binecuvântăm unii pe Domnul
și mai lăudăm câteodată Numele Lui...
Dar în vremea muncii,
în vremea ocupațiilor,
în cealaltă vreme a vieții noastre,
de peste zi și de peste noapte,
- oare de câte ori gândul nostru cu fața noastră se întorc binecuvântător spre Dumnezeu? Pentru câte binefaceri primim de la El?
7 - Orice vreme în care binecuvântăm Numele Domnului, este o vreme câștigată fericit pentru noi.
Cu cât sunt mai dese aceste izbucniri de mulțumire și de laudă ale inimii noastre pentru Numele Lui,
cu atât mai multă lumină se va revărsa peste viața noastră în orice loc,
și peste cealaltă vreme a noastră,
și peste celelalte ocupații ale noastre,
și cu atât mai mult vom lumina și noi în jurul nostru.
8 - Ori de câte ori noi binecuvântăm pe Dumnezeu, binecuvântarea aceasta se revarsă întorcându-se înapoi trimisă de la El, mai grabnică și mai mare, asupra noastră.
Ori de câte ori gura noastră este ocupată cu laudele lui Dumnezeu, este ferită de ispita de a se lăuda pe sine,
sau de a lăuda pe oameni.
9 - Suflet preaiubit, oricât de ocupat ai fi tu cu treburile tale,
ori cu necazurile tale,
sau cu plăcerile tale,
- nu-ți ocupa vremea și gura lăudând altceva.
Ci trezindu-ți mintea, laudă pe Domnul și binecuvântează Numele Lui:
- aceasta va fi pentru tine odihnă și mângâiere.
10 - O, de câte ori auzim cu tristețe, chiar pe unii mai credincioși vorbind atâta vreme despre orice
și având gura plină de laude pentru câte toate, ale lor,
- pentru copiii lor, pentru avutul lor, pentru talentele lor,
- dar așa de rar se aud din gura lor laude și binecuvântări pentru Dumnezeu.
De aceea viața lor n-are nici o putere și cuvântul lor nici un gust.
11 - Ce bine ar fi dacă noi, mai mult decât să ne lăudăm cu copiii noștri, sau cu casele noastre,
sau cu hainele noastre și cu izbânzile noastre,
ne-am lăuda cu Dumnezeul nostru
și L-am binecuvânta pe El pentru toate acestea!
12 - Într-adevăr, de multe ori,
și sub multe forme,
vine nenorocirea peste omul credincios și drept,
asupra omului care se silește să umble numai în neprihănire și credincioșie,
față de Dumnezeu și față de oameni,
- dar Dumnezeu nu lasă niciodată ca el să fie doborât și zdrobit sub aceste nenorociri.
13 - De multe ori este nedreptățit un astfel de om bun
și de multe ori trebuie să sufere el înjosiri,
- prigoniri și lovituri grele și mari în viața lui
printre oameni și de la ei.
Dar bunătatea lui și bunătatea lui Dumnezeu
îl răsplătește totdeauna.
14 - De multe ori vine asupra unui om nevinovat nenorocirea din pricina legilor nedrepte,
a pârâtorilor și a tiranilor nedrepți,
a hrăpăreților lacomi pe pâinea lui,
pe casa lui,
pe libertatea lui,
pe puținul lui cinstit și drept,
- dar dreptatea lui și dreptatea lui Dumnezeu
îl despăgubește totdeauna.
15 - De multe ori vine nenorocirea adusă de diavolul prin accidente,
prin întâmplări rele,
și prin lovituri neașteptate,
spre a-l doborî și nimici pe nevinovatul lui Dumnezeu
- din pricina credinței și a ascultării lui față de Hristos pe care Satana îl urăște.
- Dar nevinovăția lui și nevinovăția lui Dumnezeu
îl apără totdeauna.
16 - De multe ori vine nenorocirea celui drept și cu voia lui Dumnezeu,
ca încercare a credinței lui,
ca școală a răbdării lui,
ca mijloc al desăvârșirii pentru el,
sau ca prilej de mărturisire cu fapta și cu răbdarea a voii lui Dumnezeu și a căilor Lui,
- în mijlocul celor aflați cu el, în această încercare.
Dar răbdarea lui și răbdarea lui Dumnezeu
îl izbăvește totdeauna.
17 - Sub orice formă ar veni nenorocirea celui drept, ea până la urmă va fi schimbată în bucurie.
Și va fi binecuvântare pentru el dacă în vremea ei, dreptul rămâne drept și credinciosul credincios.
18 - Dacă sufletul ajuns în nenorocire va înțelege că încercarea aceasta vine de la Dumnezeu,
dar cu îngăduința Lui,
și că ea are numai un scop binefăcător, crezând, fără să se îndoiască de binecuvântările care sunt ascunse în ea, - își pleacă sufletul și grumazul sub jugul ei pus de Domnul peste el,
- credinciosul va fi binecuvântat tocmai prin nenorocirea sa.
19 - Dacă fără să cârtească, credinciosul își va împreuna mâinile în fața celor ce-l leagă pe nedrept,
își va da spinarea celor ce-l bat,
și își va lăsa haina celor ce i-o răpesc...
- el va fi ieșit biruitor din toate cu Domnul său.
20 - Peste omul cel drept poate veni de multe ori nenorocirea în viață, dar Dumnezeu îl scapă din ea,
dar peste cel nedrept vine adesea numai o singură dată nenorocirea, la moarte, - dar din aceasta el nu va mai scăpa niciodată!
Nenorocirile celui neprihănit pot fi multe, dar sunt scurte și trecătoare,
iar la urmă toate sunt schimbate în bucurii și în răsplată fericită,
pe când a celui rău e numai una - dar veșnică din care nimeni nu-l va mai scăpa.
Amin.