Foto Pr. Iosif Trifa

Programul Oastei şi al adunărilor Oastei

Pr. Iosif Trifa - Ce este Oastea Domnului

„Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Cel Răstignit” (1 Cor. 2, 2).
Multe ar fi de spus la plinirea celor 12 ani de Oaste. Fără îndoială, binefacerile acestei binecuvântate mişcări sunt multe. Eu însă le rezum pe toate într-una singură: Oastea Domnului L-a făcut şi Îl face cunoscut pe Isus Cel Răstignit. Oastea L-a adâncit în sufletul nostru pe Isus Cel Răstignit şi Jertfa Lui cea sfântă. Toate roadele Oastei răsar din acest izvor. Şi toate roadele de viitor ale Oastei Domnului vor răsări numai din adâncirea acestui izvor.
Isus Cel Răstignit! Acesta a fost programul meu în toţi anii de Oaste şi acesta e programul Oastei. Nu e un program nou acesta. L-am aflat gata de la Dumnezeiescul ap. Pavel.
Nimenea dintre muritorii pământului nu L-a înţeles şi nu L-a adâncit atât de mult pe Isus Cel Răstignit ca ap. Pavel. Şi nimeni nu L-a vestit cu atâta putere ca el. L-a vestit în prigoane, în strâmtorări, în bătăi; L-a vestit şi din temniţă, legat în lanţuri (Filip. 1, 7), cum se vede în chipul de alături.
Şi nimeni dintre muritorii pământului nu L-a apărat pe Isus Cel Răstignit cu atâta îndârjire şi vitejie ca ap. Pavel.
De câte ori era vorba de tăierea împrejur, de carne, de litera legii, ap. Pavel era de o îndârjire extraordinară. Îl înfruntă pe ap. Chifa, pune sub anatemă pe cei ce predică o altă Evanghelie (pe cea cu litera legii)... „nu cruţă nimic şi pe nimeni” (Gal. 1, 8).
Se dădea pe atunci o aprigă luptă între lege şi har, între literă şi duh, între Vechiul Testament şi Noul Testament. În această luptă ap. Pavel îi apără pe cei născuţi din nou. Îşi apără pe copilaşii lui pe care îi născuse din nou (Gal. 4, 19). Îi apără faţă de primejdia cu tăierea împrejur, cu litera legii, cu întoarcerea la acele „învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase” (Gal. 4, 9-10).
Această luptă se dă şi azi. Căci ispititorul îşi bate neîncetat capul cu un singur lucru: să-L scoată pe Isus Cel Răstignit din viaţa creştinilor şi din frământările mântuirii lor. El umblă neîncetat să fure mierea şi să lase fagurii; să fure duhul şi să lase litera; să fure miezul şi să lase găocile.
În şcoala ap. Pavel am învăţat şi eu să fiu un îndârjit vestitor şi apărător al lui Isus Cel Răstignit. Şi până voi pleca din această lume nu vreau să ştiu altceva decât să-L vestesc pe Isus Cel Răstignit şi Jertfa Lui cea sfântă.
Puterea Oastei este Isus Cel Răstignit. Până Îl avem pe El între noi şi în noi - avem totul. Când L-am pierdut pe El, am pierdut totul.
Toate silinţele noastre să fie strânse mereu în acest punct: să nu-L pierdem pe Isus Cel Răstignit. Să nu pierdem miezul ca să rămânem cu găocile; să nu pierdem duhul ca să rămânem cu litera.
Au trecut mulţi ani de Oaste. Sunt mulţi ani de când mă topesc în această lucrare. Ştie Bunul Dumnezeu, poate nu e departe vremea când Domnul mă va chema acasă. Dacă e vorba să las vreun cuvânt pentru Oaste şi fraţii ostaşi... Dacă e vorba să las vreun testament pentru Oaste şi fraţii ostaşi, apoi acela este cel de la 1 Cor. 2, 2: „Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Cel Răstignit”.