Tânărul în adunare

Nu-i loc pe lumea asta binecuvântat de Dumnezeu cu un har mai mare ca adunarea frățească a credincioșilor Lui. Nici un alt loc din lume și nici o altă stare nu are o mai sigură făgăduință că Domnul Hristos este acolo ca în adunare. Căci Sfintele Sale buze au spus-o: „Oriunde veți fi doi sau trei, adunați în Numele Meu, voi fi și Eu în mijlocul vostru” (Matei 18, 20).

Iată ce este adunarea frățească, strângerea în Casa Domnului, la altarul Domnului, la slujirea și slăvirea Domnului. Acela este locul unde Hristos este totdeauna prezent.

O, cum simți uneori de puternic prezența dumnezeiască a Mântuitorului Hristos în mijlocul adunării frățești.

La biserică, prin Taina Întrupării Sale în Sfânta Euharistie, iar în mijlocul nostru, prin Tainica Sa Prezență Nevăzută, dar tot atât de adânc simțită, Domnul Iisus este totdeauna cu ai Lui.

Ca și cum ai sta în cea mai frumoasă zi de vară în fața soarelui când întreg cerul este senin-senin; așa îl simțim noi pe Domnul. Razele și căldura Lui te cuprind din toate părțile, luminându-ți întreaga ființă, prin toate simțurile tale, când ești în mijlocul alor Lui.

Dar sunt și zile când nu simți nici o căldură și nici o putere în adunare. Ca și când Mântuitorul nici n-ar fi acolo. Așa cum nu simți direct nici căldura, nici razele soarelui în zilele când cerul este acoperit de nori groși.

Totuși, oricât ar fi de groși norii care îl acopăr, cerul nu este nici într-o zi fără de soare. Oricât ar fi de mari și de multe slăbiciunile fraților și oricât ar fi de rece starea din mijlocul lor, adunarea frățească, Biserica Domnului, nu este niciodată fără Hristos.

Cine cinstește Casa Domnului Îl cinstește și pe Cel ce locuiește acolo. „Cine jură pe Templu, jură și pe Cel ce locuiește în el” - spune Domnul Iisus (Matei 23, 21).

Chiar dacă cerul este acoperit de nori, lumina, căldura și puterea soarelui tot își fac lucrarea lor în viața ființelor și a plantelor care trăiesc prin ele. Harul soarelui răzbate prin orice nor, biruie orice împotrivire și aduce viața, mișcarea și rodirea tuturor celor ce se nasc și trăiesc prin el.

La fel este și Mântuitorul nostru Iisus Hristos în mijlocul adunării Sale. Chiar când nici o rază nu răzbate în vorbire, nici o putere în rugăciune și nici o căldură în cântarea sau apropierea sufletului, de parcă nimic din Hristos nu simți că-i acolo, El totuși e acolo.

Căci nu Se poate tăgădui Singur! Și ce are a face dacă unii din ei nu cred? Necredința lor va nimici ea oare credincioșia lui Dumnezeu? Nicidecum: Dimpotrivă!... (Rom. 3, 3-4).

Mai degrabă noi putem să nu fim, uneori, sufletește acolo. Căci de multe ori suntem cu trupul la adunare, dar duhul nostru, atenția noastră, inima noastră umblă cine știe pe unde.

Cu Domnul Iisus însă nu este așa. El este în întregime acolo de fiecare dată. Și în fiecare loc unde este Biserica Sa.

Noi putem să nu fim de la început, sau să nu stăm până la sfârșit. Dar cu Domnul Hristos nu se întâmplă așa. El este Cel Dintâi și Cel din Urmă... Cel Care vine primul și Cel Care pleacă ultimul, ca să vadă pe fiecare când vine și cum ascultă. Și ca să vadă pe fiecare când pleacă. Și cu ce pleacă.

Noi putem iubi și altceva mai mult decât biserica și decât adunarea. Și în vremea când trebuie să fim acolo, putem să mergem, uneori, în altă parte. Dar Domnul Iisus n-a lipsit niciodată de la adunările Sale. Ci oricând doi sau trei sunt adunați pentru Numele Lui, de fiecare dată El este acolo sigur în mijlocul lor.

Mulți frați vin la adunare numai atunci când aud că a venit cineva mai cu renume. Merg la biserică numai când se petrece ceva mai neobișnuit. Fiindcă acest fel de suflete se duc acolo pentru om, nu pentru Dumnezeu.

Dar tu, dragă suflet, du-te oricând. Dacă se potrivește să vină și vreun om al lui Dumnezeu mai ales și mai cu har, slăvit să fie Domnul; cu atât mai bine. Tu vei fi acolo și vei auzi ceva mai frumos și mai puternic din Cuvântul lui Hristos și despre Lucrarea Duhului Sfânt.

Dar și dacă ai ști că nu vine nici un astfel de om niciodată, tu, totuși, du-te la adunarea frățească și fii nelipsit, din pricină că acolo totdeauna vine și îți vorbește Domnul tău, Iisus Hristos.

Chiar dacă n-ai putea să te bucuri de nimeni și de nimic din tot ce vezi și auzi acolo, mergi pentru Hristos, privește-L pe Hristos și bucură-te de Hristos.

Poate că și Hristos stă uneori în adunările credincioșilor Săi mai chinuit de cuvintele și de purtările lor de cum stătea la judecată în casa lui Caiafa și a lui Pilat. Și totuși stă. Stă cu milă, stă cu răbdare, stă cu nădejde, stă cu bunătate, stă cu iertare și cu iubire pentru toți.

Și chiar dacă pe El toți Îl judecă, El nu judecă pe nimeni. Chiar dacă pe El toți Îl jignesc, El nu jignește pe nimeni. Chiar dacă de El toți se feresc, El nu Se ferește de nimeni. Chiar dacă pe El nu-L înțelege nimeni, El caută să-i înțeleagă pe toți.

De aceea și tu, chiar dacă nu te-ar iubi și nu te-ar aștepta nimeni, să știi că te iubește și te așteaptă acolo Domnul Hristos. Mergi pentru dragostea Lui, dacă nu mai poți merge pentru dragostea nimănui altcuiva.

Hristos Mântuitorul tău este în adunarea ta, cum mama ta este în familia și casa ta. De aceea nu părăsi adunarea ta niciodată (Evrei 10, 25).

Păcatul cel cu voia este părăsirea adunării tale (Evrei 10, 26-27), părăsirea Evangheliei așa cum ai primit-o (1 Cor. 15, 1), părăsirea învățăturii dintâi (Rom. 16, 17), părăsirea lui Hristos așa cum Îl primești și primirea unui alt iisus cu altă învățătură, cu o altă credință, cu un alt botez, cu o altă evanghelie (2 Cor. 11, 4; Efes. 4, 5; Gal. 1, 8-9; 1 Ioan 2, 24).

De aceea, oricine te-ar chema să părăsești adunarea ta, biserica ta, frații tăi, nu-i părăsi. Căci atunci pe Hristos Îl părăsești. Chiar dacă numai trei veți fi adunați, Hristos va fi al patrulea. Chiar dacă numai suflete slăbuțe veți fi, Hristos este Cel Tare și El va fi cu voi.

Drag suflet tânăr, acum rămân aceste trei: Credința, Nădejdea și Dragostea (1 Cor. 13, 13). Adică Cuvântul, Rugăciunea și Cântarea. Acestea trei sunt pentru sufletul tău ceea ce este pâinea, aerul și apa, pentru trupul tău.

Cum n-ai putea trăi nici o clipă fără hrană, fără băutură și fără aer în trupul tău, așa să nu poți trăi nici o zi fără meditație, fără rugăciune și fără părtășia frățească.

Căci după cum trupul tău crește, trăiește și rodește prin acele trei, tot așa și sufletul tău prin acestelalte, spre marea și sfânta chemare pentru care ai fost tu ales: Să-L porți pe Hristos spre oameni. Și pe oameni spre Hristos.

Rugăciune

Slavă veșnică Ție, Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos!

Tu ești Pâinea Vieții, Tu ești Apa Vie, Tu ești Lumina lumii. Tu te-ai pogorât din Cer și dai lumii viață. Slavă veșnică Numelui Tău Veșnic.

Te rugăm binecuvântează pe toți oamenii pentru care Te-ai răstignit pe Crucea Golgotei ca să-i mântuiești. Fă să ardă puternic spre ei Cuvântul Tău și tot așa de fierbinte să fie spre Tine rugăciunea lor.

Ascultă toate rugăciunile noastre și fă-ne pe toți tinerii Tăi părtași unei vieți de rugăciune. Pentru ca tot ce înălțăm noi spre Tine să fie binecuvântat ca și ceea ce cobori Tu spre noi.

Amin.

Cuvinte înțelepte:

Cruță frații și grijește-i cum grijești comoara rară,

dragostea-ntre voi când moare, cum a fost nu-nvie iară;

dac-așa de greu se naște și așa de iute moare

dragostea de frați grijește-o ca pe-averea cea mai mare.