Încrederea și siguranța
Traian Dorz - Avuția Sfântului Moștenitor
1 - Mântuitorul nostru Isus Hristos, S-a înălțat la ceruri și șade de-a Dreapta Măririi, în locurile preaînalte ajungând cu atât mai presus de îngeri cu cât a moștenit un Nume mult mai minunat decât al lor (Evrei 1, 3-4).
O, Minunat Mântuitor, ce fericiți vor fi cei ce vor avea parte de acestea.
2 - Hristos mântuiește în chip desăvârșit pe toți cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei (Evrei 7, 25).
Dar iarăși va veni cu mărire să judece vii și morții, și ca să aducă mântuirea celor ce-L așteaptă (Ioan 14, 3; Fap. Ap. 1, 11; 2 Tes. 1, 10; Apoc. 1, 7).
Căci El este Biruitorul nemaibiruit niciodată.
3 - Voi copii ai lui Hristos,
credincioși ai lui Hristos,
vestitori ai lui Hristos,
slujitori binecuvântați ai lui Hristos, - fiți fericiți și fiți siguri, că în curând și voi veți scăpa din mâinile oamenilor, după ce veți mai suferi cât mai este rânduit să suferiți spre deplina voastră curățire. În curând voi vă veți înălța Acolo unde nu mai este suferință, pentru că împărățește pe veci numai bucuria.
4 - După ce și vouă vă vor face oamenii ceea ce încă le este îngăduit lor de Dumnezeul vostru ca să vă facă, spre binele vostru și spre slava Lui,
- veți scăpa și voi din mâinile tuturor!
O, ce liberare strălucită va fi asta!
5 - Să fim siguri că vom scăpa și noi
fiindcă Cel Atotputernic este Mântuitorul nostru
și Cuvântul Său este făgăduința noastră
iar Numele Său este temelia pe care ne-am zidit încrederea și siguranța noastră neclintită.
6 - Deci să nu ne temem niciodată și de nimenea, în afară de Dumnezeu!
Să privim doar la slava de care vor fi urmate suferințele noastre de acum.
Și la nimic altceva. Nimic nu-i mai sigur ca asta.
7 - Puneți-vă toată nădejdea în harul care vi-l va aduce Hristos la Venirea Lui.
Și în nimeni altcineva.
Oricât ar fi de puternici oamenii - și oricât ar fi de înverșunați unii din ei împotriva voastră, voi să nu vă clătinați nicicând.
8 - O, voi toți prizonierii, chinuiți, prigoniți și amenințați
- în curând veți scăpa cu toții din mâinile oamenilor care vă nedreptățesc
și nu moartea vă va scăpa de mâinile lor, ci Hristos Însuși, după cum a promis.
Mărețule Eliberator - slavă veșnică Ție - vino pentru cei ce Te așteaptă.
9 - Gândiți-vă frații mei ce fericit va fi în curând cântecul nostru de biruință în cinstea lui Isus Biruitorul,
când după ce El Își va fi supus pe orice vrăjmași ai Săi,
10 - Noi, fiind scăpați pe totdeauna din puterea și mâinile tuturor oamenilor, vom intra cu toată fața scăldată de lumină,
în Ierusalimul Ceresc, ca niște biruitori,
în bucuria Tatălui Ceresc și în cântările îngerilor Lui nenumărați...
11 - Sunt unele locuri potrivnice lui Dumnezeu cum sunt și unele vremuri potrivnice.
În astfel de locuri și în astfel de vremuri, oamenii și demonii au putere împotriva Adevărului, se unesc împotriva lui
- și au izbândă în lupta contra lui Hristos,
dar ce blestemată este o astfel de izbândă!
12 - Oriunde au fost locuri și vremuri potrivnice lui Hristos, totdeauna izbânzile oamenilor și ale demonilor, împotriva lui Dumnezeu, au adus numai nenorocire și prăpăd,
peste toți și toate cele ce au dus această luptă în contra lui Hristos.
Ce bine ar fi fost chiar și pentru ei înșiși - să nu fi biruit.
13 - Prin roadele care le urmează, împotrivirile față de Hristos se răzbună pe chiar societatea și uneori pe toată generația care le-a cunoscut și care le-a înfăptuit aceste împotriviri.
Căci cine se ridică împotriva Adevărului, acela se umple de minciună, în clipa când alungă Adevărul din viața lui.
Și cine se golește de Dumnezeu - se umple de Satana.
14 - Cine luptă contra înfrânării, acela ajunge biruit de desfrânare.
Cine nesocotește credința, cade în pustiirea necredinței,
cu toate urmările ei de cruzimi, de violență, de teroare, de trădări, de suspiciuni și de nesiguranță.
Căci fiecare ispășește prin ceea ce a păcătuit.
15 - În atmosfera necredinței, omul nu mai are bucuria familiei, nici odihna liniștii,
nici siguranța libertății și nici chiar a vieții sale.
Iar fără de acestea o existență omenească, nu mai are o bucurie ci un blestem și o povară.
Vai de societatea care angajează lupta contra lui Hristos, care Îl alungă pe Hristos din preocupările ei înlăturându-L din minți și din suflete.
În curând acolo va domni Satana, răvășind și pustiind totul.
16 - Unde lipsește Hristos, în locul ordinei, va veni dezordinea,
iar în locul dreptății și respectului, se va așeza ciomagul și sabia
căci fiara nu va mai cunoaște o altă autoritate care s-o facă să asculte.
Și cine știe peste câte generații viitoare, se vor întinde pustiirile păcatului unei singure astfel de grele și vinovate împotriviri.
17 - Numai după ce trimisul lui Dumnezeu se întoarce înapoi la El sus în Cer,
- numai după ce el nu mai este -
abia atunci cei ce l-au auzit,
- văzând cu ochii lor adevărurile spuse de el,
- își aduc aminte și se încredințează că tot ce a spus omul acela era adevărat.
Dar prea târziu.
Căci urmările neascultării de profeți, sunt totdeauna grozave.
18 - Contemporanii profetului ucis, - abia apoi văd fărădelegea pe care au săvârșit-o
și încredințându-se de solia lui încep abia atunci, să-și dea seama ce valoare mare avea el, acela pe care ei nu l-au cunoscut și n-au vrut să-l asculte la vremea sa.
Lumina venită însă prea târziu poate arăta mai bine doar mărimea dezastrului.
19 - Când această constatare o fac cei care au ascultat solia alesului lui Dumnezeu, bucuria și mulțumirea cu care le este răsplătită ascultarea lor, este nebănuită și strălucită, - dar numai în cer.
Fiindcă virtutea ascultării e răsplătită cu slava cea veșnică,
- când o fac cei neascultători, regretul lor este tot la fel.
20 - Când află adevărul spuselor profetului sfânt, acei care nu l-au crezut, și nu l-au ascultat, atunci remușcarea acestora ca și urmările neascultării lor, sunt o parte din pedeapsa veșnică pe care
- pe merit și pe dreptate, -
o primesc împotrivitorii trimisului ceresc.
Dumnezeul nostru Bun, Te rugăm izbăvește-i pe toți oamenii, de împietrirea și de osânda împotrivirii față de Tine și ai Tăi.
Amin.