Ispravnic al Tainelor
Traian Dorz - Împreună lucrători cu Dumnezeu
Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Hristos și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu (1 Cor. 4, 1).
Domnul a zis: Cine este ispravnicul credincios și înțelept pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale ca să le dea lor partea de hrană la vremea cuvenită? (Luca 12, 42-48).
Ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora, după darul pe care l-a primit! (1 Petru 4, 10).
Iată deci că, după Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu, acei care au dovada Duhului Sfânt - prin roadele care îi arată că Îl au - (Gal. 5, 22-23), și care au puterea acestei dovezi în cuvântul lor (1 Cor. 2, 1-5), aceștia sunt ispravnici ai tainelor felurite ale lui Dumnezeu. Harul acestor taine fiind felurit, desigur că și slujbele împlinirii lor sunt felurite (1 Cor. 12, 1-8).
Dar cea mai fericită dovadă că un slujitor este al lui Hristos cu adevărat este că el nu-și va închipui cu mândrie că el este singurul ispravnic vrednic. Nici că slujba lui poate anula pe a altora.
După cum cerul care este plin de stele și fiecare stea își are locul și însemnătatea ei, tot așa Biserica lui Hristos este plină de haruri - și fiecare își are valoarea lui. Prețuirea de către fiecare slujitor a slujbei celuilalt trebuie să fie felul sfânt în care să se privească unul de către celălalt.
Dacă ar fi tot cerul o singură stea, niciodată nu s-ar putea vedea nemărginirea și felurimea frumuseții înțelepte a lui Dumnezeu, cum se vede datorită mulțimii tuturor stelelor. Dacă ar fi toate florile de o singură mărime și culoare, nu s-ar putea vedea atât de bine valoarea fiecăreia, chemarea și frumusețea tuturor.
Învață și tu, binecuvântat slujitor al lui Dumnezeu, înțelepciunea felurită a lui Dumnezeu și nu fi nici neîngăduitor, nici gelos față de alții.
Mare lucru este lucrarea lui Dumnezeu și multe sunt slujbele care se cer împlinite în ea. Mulți sunt cei chemați și multe sunt darurile împărțite lor de Duhul Sfânt. Pentru ca fiecare să poată lucra cât poate mai mult. Cât poate mai bine și cât poate mai frumos.
Însemnat lucru este numai ca fiecare să-și vadă răspunderea sa, ca să n-o uite, locul său, ca să nu și-l părăsească și marginile sale, ca să nu le treacă, spre a nu anula pe altul, spre a nu lua locul sau rodul altuia și spre a nu intra în câmpul de lucru care nu-i al lui, ci al altuia.
Misionarul laic nu poate niciodată îndeplini sarcinile unui cleric, cum Moise pe ale lui Aaron. Căci laicul are slujba lui de la Hristos, iar clericul o are pe a lui.
Dar sunt tot așa, munci pe care un cleric nu le va putea îndeplini niciodată cu atâta folos mântuitor ca un laic înzestrat de Duhul Sfânt pentru aceasta.
Când acest mare adevăr dumnezeiesc este deplin lămurit pentru toți ispravnicii lui Dumnezeu, din toate câmpurile de lucru ale Evangheliei, atunci plinătatea Duhului Sfânt îi binecuvântează pe toți.
Munca lor pentru slava lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor se îmbină fericit și se întregește reciproc. Nici unul negând pe celălalt, nici unul amestecându-se în munca celuilalt, nici unul disprețuind pe celălalt - Hristos câștigă prin toți.
Iar lucrarea Sfintei Evanghelii câștigă de la fiecare ceea ce n-ar putea face celălalt, întregindu-se astfel armonios, în toate feluritele ei trebuințe, pentru Trupul lui Hristos care este Biserica Sa.
Suflet binecuvântat, dacă ești un împreună-lucrător cu Dumnezeu, tu ești un ispravnic al tainelor Sale.
Evanghelia este o taină...
Credința este o taină.
Lucrarea Duhului Sfânt este o taină.
Nașterea din nou și propovăduirea cu putere pentru mântuirea oamenilor, pentru slava Domnului, pentru ridicarea sufletelor și mângâierea celor zdrobiți,
îndreptarea celor rătăciți, vindecarea celor bolnavi și învierea celor morți
- toate acestea sunt taine și minuni pe care tu, ispravnic al lui Dumnezeu, ești chemat să le împlinești prin harul Duhului Sfânt!
Când ți le vei împlini bine, abia atunci vei vedea cât loc mai este și pentru alții. Și vei mai vedea și câte mai sunt dintre ele (și după ele) pe care tu nu le poți face. Ci altul este chemat a le împlini.
Și abia atunci ai ajuns ceea ce trebuia să fii.
Slavă veșnică Ție, Dumnezeul nostru, Izvorul harului felurit,
Care ai ales feluriți slujitori pentru feluritele Tale slujbe,
Care i-ai dat fiecăruia locul și darul lui.
Te rugăm, pune în inimile tuturor dragoste și prețuire și pentru slujba cea mai mică și darul cel mai neînsemnat al altuia.
Fă-i pe fiecare să vadă că numai în mijlocul strălucirii tuturor capătă o mai mare strălucire chiar și locul său.
Că, oricât de însemnat ar fi unul, el nu are drept să acopere pe altul, nici să-l întunece, căci Tu l-ai așezat acolo și pe acela.
Ci fiecare, prețuindu-și locul și făcându-și strălucită slujba sa, să-i prețuiască pe toți ceilalți cu dragostea și respectul întâietății pe care ni l-ai poruncit Tu.
Amin!
Noi avem toți un Domn
Noi avem toți un Domn, împreună,
și-ntre noi, toți, prin El, suntem frați,
la un lanț, la un jug și-o cunună,
pentru El, ca și El, destinați!
Noi avem un ogor împreună,
singuratici adesea lucrăm,
dar curând, fericiți, roadă bună
împreună o s-o adunăm.
Noi avem toți o țintă-mpreună,
înspre ea necurmat să privim,
de e vânt, ori senin, ori furtună
într-un gând pentru El să trăim.
Noi avem o chemare-mpreună
pentru care răspundem la fel,
pentru ea fiecare să-și pună
inima și puterea din el!
Să luptăm totdeauna-mpreună,
tot ce facem să fie-ntr-un gând,
fiecare cu drag se supună,
toți un duh și-o simțire având!
Fiți smeriți și fiți blânzi împreună,
iertători și-ntr-un duh credincios,
împreună purtând lupta bună,
din iubire slujind lui Hristos!
Nu uitați, o, nicicând, că-mpreună,
între voi, prin Hristos, sunteți frați,
pentru-o jertfă și-un jug și-o cunună,
la aceeași Lucrare chemați!
Tainica Lucrare a Duhului Sfânt
După Înălțarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos la Tatăl, El ne-a trimes pe Sfântul Duh, așa cum ne-a făgăduit.
Duhul Sfânt, prin revărsarea Lui, a însuflețit pe lucrătorii lui Hristos și a adunat cele dintâi mulțimi de pietre vii, cu care a început clădirea minunată a lui Dumnezeu, Biserica
Acum, în mijlocul tuturor neamurilor și religiilor pământului, ca între niște schele care înconjoară clădirea care se construiește, Duhul Sfânt zidește mereu la Biserica lui Hristos, alegând lucrătorii de care Se folosește și pietrele vii din care o lucrează, întregindu-i toate părțile.
Când lucrarea va fi gata... Când cea din urmă piatră scumpă va fi așezată în ea, schelele vor fi date jos... Și, în lumina Feței lui Dumnezeu strălucind peste ea, Hristos o va primi alături de El în Slavă (Apoc. 21, 2).
Fericiți veți fi atunci voi, toți acei care ați ajutat cu ceva la creșterea și înfrumusețarea Miresei lui Hristos (Apoc. 3, 12).
Fericite veți fi voi, pietre scumpe, care vă sfințiți acum ca să puteți fi vrednice să faceți parte din ea atunci (Apoc. 20, 6).
*
Fiul meu, cu hărnicie să faci munca ta-nțeleaptă,
fii destoinic în oricare lucru bun și cale dreaptă.
*
Ce spun Sfinții noștri Părinți
- Dacă celui ce mijlocește pentru tine la om îi arați mulțumire și recunoștință, cu cât mai mult se cuvine să-i fii recunoscător celui care mijlocește pentru tine în fața lui Dumnezeu!
- Nimeni dintre oameni nu L-a iubit atât de mult pe Dumnezeu ca cei care și-au dat viața pentru El.
- Dacă tu iubești pe Hristos și dacă iubești Împărăția Cerurilor, apoi nu uita niciodată prin cine ai câștigat acest bun. (Sf. Ioan Gură de Aur)
- Pe cel ce ți-a vestit ție Cuvântul lui Dumnezeu să-l cinstești și să-ți aduci aminte de el ziua și noaptea... ca de unul care ți-a făcut bine. Căci unde este învățătura dumnezeiască acolo, este Dumnezeu de față.
Să cauți în toate zilele fața sfinților, ca să te odihnești în cuvintele lor. (Din Rânduielile Apostolilor - Cartea IV, 10)
- Dacă voi cinstiți pe binefăcătorii voștri trupești, cu atât mai mult sunteți datori a-i cinsti și a-i mulțumi pe binefăcătorii voștri cei duhovnicești, care vă ajută în fața lui Dumnezeu. (Teofilact - Coment. 1 Tesaloniceni)
*
Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore de Nazianz, ca și ceilalți mari sfinți ai Bisericii și biruitori ai lui Hristos, vor fi pentru noi totdeauna, prin cuvântul lor, prin pilda vieții lor, un mare ajutor.
Prin învățătura lor înțelegem și mai bine învățătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Și prin pilda vieții și biruinței lor ne întărim în lupta Domnului. Ei sunt vrednici de toată dragostea și cinstirea noastră. Rugăciunile sfinților sunt ajutătoare pentru noi, ca și pentru Sfântul Apostol Pavel (Efes. 6, 19). (Părintele Iosif Trifa)
*
Viețile sfinților și istoria celor dintâi creștini sunt pline cu mărețe dovezi despre mărturisirea lui Hristos. Dragostea lor pentru Dumnezeu a fost o dragoste pe care n-a biruit-o nici sabia, nici foametea, nici chinurile, nici moartea, nici puterile veacului de acum, nici a celui viitor. De aceea și slava lor la Dumnezeu este și va fi tot atât de mare. (Părintele Iosif Trifa)