Măreția și bunătatea
Traian Dorz - Avuția Sfântului Moștenitor
1 - Nu există și n-a existat și nu va exista niciodată nici vreun popor și nici vreo putere în nici vreun timp,
în care să fie cineva mai mare decât Dumnezeu și în care cineva să poată face ceva fără știrea și fără voia Lui.
2 - Nu există doi „mari” în cer, ci numai Unul Singur Mare și Puternic Dumnezeu-Tatăl Ceresc, care este mai mare decât toți.
Nu există doi stăpâni, Unul Bun și altul rău, ci numai Dumnezeul Cel Bun, Singurul Stăpân al tuturor.
Singurul căruia Îi sunt supuse toate lucrurile,
Singurul care face tot ce vrea în cer și pe pământ
3 - După cum soarele sau aerul cuprinde în sine toată lumina și toată umbra, toate ființele și lucrurile, toate zilele și evenimentele de pe pământ,
tot așa Dumnezeu cuprinde în Sine Însuși, în puterea și în cunoștința Lui, pe toți oamenii cu toate gândurile și planurile lor, cunoscute sau necunoscute, și cu toate acțiunile lor,
fie din umbră, fie din lumină,
și nimic nu poate trece și nu se poate petrece, în afară de El.
4 - Dumnezeu este ori Izvorul, ori Martorul oricărui lucru.
Ochiul credinței pătrunzătoare vede cu toată limpezimea lucrarea dreptății sau a bunătății Lui,
a îngăduinței sau a răbdării Sale,
a iertării sau a pedepsei,
a dragostei sau a mâniei lui Dumnezeu,
le vede neîncetat și pretutindeni.
5 - Dumnezeu lucrează, în mare, la fel, cu fiecare om, cu fiecare popor, cu fiecare generație,
în fiecare loc și în același timp,
după neschimbatele legi ale caracterului Său Veșnic.
6 - Numai în mic El lucrează altfel, de fiecare dată și cu fiecare.
Dumnezeu nici nu face nedreptate nimănui, ci îi dă fiecăruia exact cum și cât merită (Matei 20, 13).
7 - Dumnezeu nici nu apreciază nici mai mult nici mai puțin, decât la adevărata sa valoare, pe orice om și orice faptă, El fiind Drept și cunoscând totul exact, - nu Se înșală în nimic.
Dumnezeu nici nu Se abate de la Cuvântul Său, și nici nu-Și schimbă niciodată calea Sa, nemaiavând ce să schimbe căci Adevărul Lui este veșnic.
8 - Dumnezeu nu este mărginit, nici în mic și nici în mare,
nici în timp, nici în spațiu, nici în posibilități,
ci depășind infinitul mic, depășind infinitul mare și controlând totul - pentru Dumnezeu nu este nimic nepătruns nicăieri și nicicând.
Iată din cunoașterea acestor taine izvorăște pacea celui credincios, adâncă, înaltă, veșnică și liniștită,
ca a lui Dumnezeu.
9 - Ești dus în exil undeva departe și trebuie să lucrezi sau să suferi între oameni necunoscuți sau vrăjmași, sau între primejdii și necazuri, ori lipsuri și greutăți mari?
Nu te descuraja! - Tatăl tău Cel Ceresc este și acolo mai mare decât toți. El știe de tine și te va salva la timp.
Dar ai grijă să știi și tu de El!
10 - Ești chinuit sau închis undeva,
sau ești supravegheat de superiori aspri și nemiloși?
- nu te teme, nu te neliniști, nu te descuraja - Tatăl tău Cel Ceresc este mai mare și acolo.
Ei nu-ți vor putea face decât ceea ce este îngăduit de Tatăl, cu nimic mai mult și cu nimic mai greu
ci numai atâta cât socotește Tatăl că este necesar și că este potrivit pentru tine.
11 - Supune-te deci și rabdă, cu încredere neclintită că Tatăl Ceresc vrea așa. Fiindcă El știe că așa este spre binele tău.
Dacă te vei gândi bine și dacă vei fi cu cugetul curat, vei recunoaște că pe drept și spre bine ți se face astfel.
Sau dacă vei fi răbdător, vei recunoaște pe urmă.
12 - Conducătorii unui popor, sunt creierul acestui popor, după cum învățătorii îi sunt mintea,
după cum vitejii îi sunt puterea lui,
și tot așa credincioșii acelui popor sunt conștiința sa.
13 - Când creierul unui popor este bun, iar mintea lui sănătoasă, atunci tot drumul lui este drept, toate faptele sale sunt cumpătate și toate mădularele lui sunt mulțumite.
14 - Când vitejii unui popor sunt veghetori, puternici și uniți, atunci hotarele sale și pâinea sa, îi sunt asigurate.
15 - Când conștiința unui popor este curată și trează, când ea este prețuită și ascultată, atunci toată viața sa este luminoasă și fericită.
Căci atunci este pus totul sub ascultare de voia lui Dumnezeu.
Dar vai de omul și de poporul în care aceste lucruri sunt răsturnate sau înăbușite, sau nesocotite.
16 - Tatăl și Fiul sunt Una,
dar nu numai Una ci Unul, ca două lumini împreunate.
Păstrându-Și deplin Persoana Sa, Fiul Era și Este totuși Unul cu Tatăl. O, ce taină Dumnezeiască este asta:
Unul, pentru că nici într-o zi și în nici o lucrare n-au fost și nu Sunt despărțiți. Ci într-o deplină unitate, totdeauna și pretutindeni.
Unul, pentru că întru totul Sunt la fel. Hristos fiind Lumină și Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat și din Aceeași Ființă cu Tatăl Cel Binecuvântat în veci.
Unul, pentru că oricine Îl cinstește pe Tatăl, cinstește pe Fiul în același timp,
și tot așa oricine Îl tăgăduiește pe Fiul, tăgăduiește și pe Tatăl!
17 - Tatăl este Veșnicul Spirit Unic, Izvorul tuturor Cauzelor, Creatorul Spiritului și al Materiei, Pricina tuturor Evenimentelor și Explicația tuturor acestora.
Tatăl este Cel care a dat ființă la tot ce este văzut și la tot ce nu se poate vedea.
La tot ce se poate bănui, și la tot ce nici măcar nu se poate.
18 - Tatăl este Înțelepciunea care le-a conceput forma și felurimea tuturor,
și Iubirea care le-a dat viața și care le întreține căldura și lumina,
și puterea care le-a imprimat și le păstrează, ordinea și mișcarea
și Viața care le îndrumă și le controlează supunerea, armonia și marginile tuturor nemărginirilor lor.
19 - Iar ceea ce a făcut și face Tatăl, a făcut și face în același fel, în același timp și în aceeași măsură și Fiul, întocmai
Ascultarea desăvârșită de Tatăl și unirea desăvârșită cu El, L-a făcut pe Fiul Său Isus Hristos nu numai Una, ci chiar Unul și Același cu El.
20 - Adevărul cel mai simplu este și cel mai greu de primit, pentru toți oamenii, din orice loc și timp ar fi ei,
- dar pentru oamenii care au o inimă îngâmfată, Adevărul este de o mie de ori mai greu de primit; chiar cu neputință.
Hristos este Adevărul. Cheia acestui Adevăr este Iubirea iar cheia iubirii este lacrima.
De aceea sunt fericiți cei ce plâng.
Amin.