Munca și lenea
Traian Dorz - Cununile Slăvite
1 - Progresul este de la Dumnezeu, regresul nu este de la El.
Datoria de a lupta ca să cunoști tot mai mult
și de a munci tot mai bine pentru a trăi mai frumos, este o poruncă divină.
Lenea este un păcat satanic.
2 - Cântați Domnului o cântare nouă, înseamnă nu numai învățarea unor cântări mereu mai noi și mai frumoase decât cele de mai înainte,
ci înseamnă și creșterea râvnei de a spori tot mai mult în facerea binelui, realizându-l spre slava lui Dumnezeu într-o formă tot mai nouă.
Delăsarea este o ispită a diavolului.
3 - Toți să dorim să aducem pentru slava Domnului nostru Isus Hristos în mijlocul oamenilor, o trăire tot mai curată și mai luminoasă!
Căci acela care nu se străduiește mereu să devină așa, va îngheța într-o stare îngustă,
într-o micime nefericită
și va muri într-o uscăciune jalnică!
4 - Vai de omul care este totdeauna mulțumit cu cât a făcut, și cu ce a împlinit, pentru Dumnezeu.
Vai de omul care nu simte în el o nemulțumire față de ieri
- și o avântată dorință spre și mai bine față de mâine.
5 - Vai de omul care nu dorește fierbinte să se depășească pe sine,
să-și încarce ramurile zilelor sale cu roade neîncetat mai bune și mai gustoase,
și cu lucruri mai frumoase,
- adică cu cântări mereu mai noi.
Cel care este mulțumit cu sine, acela moare uscat,
fiindcă nu-și depășește inerția.
6 - Când poți să faci și mai mult, și mai bine, și mai frumos decât faci, - atunci neapărat tu trebuie să nu te mulțumești niciodată cu cât, și cum ai făcut.
7 - Dacă sub Vechiul Așezământ avea atâta însemnătate felul cum omul trebuie să se înfățișeze înaintea lui Dumnezeu în Lăcașul Său de închinare,
- cu cât mai însemnat lucru este acum, felul în care slujitorul - ispravnic al Tainelor lui Hristos, -
și creștinul adevărat,
trebuie să se înfățișeze înaintea Lui!
Apoi înseamnă a crește mereu și în toate privințele, până la Cel care este Capul, adică Hristos (Efes. 4, 15).
9 - O, cât de curate, cât de fără mânie și cât de fără îndoieli, trebuie să fie mâinile care se înalță spre Tine Doamne!
Dar mâinile noastre sunt atât de lipsite de orice podoabe ale milei, ale dărniciei și ale ostenelii binefăcătoare.
Inima noastră este atât de goală
și nici o podoabă de bunătate, de blândețe, de iubire și de smerenie nu strălucesc peste ea.
Picioarele noastre nu sunt încălțate cu frumoasa încălțăminte a râvnei,
iar pe fruntea noastră nu strălucește cununa ranelor
și sudorile curatei răbdări iertătoare
și nici a stăruitoarei rugăciuni pentru vrăjmașii noștri.
O, Dumnezeul nostru, împodobește-ne cu acestea pe toți, pentru a ne putea înfățișa cu vrednicie înaintea Ta.
10 - Viața noastră este atât de lipsită de podoaba roadelor Duhului Sfânt,
iar pe fața noastră nu a strălucit poate niciodată podoaba lacrimilor în rugăciune, în meditație, în auzirea și rostirea Cuvântului Tău.
O, Doamne Isuse, cum să ne înfățișăm noi înaintea Ta, în starea aceasta, lipsită de orice merite
și fără nici una din sfintele podoabe cerute de Tine?
Dăruiește-ni-le Te rugăm!
11 - Venirea Domnului nostru Isus Hristos,
și Învierea morților
și Judecata Veșnică a tuturor oamenilor,
acestea sunt cele trei mari evenimente cu care se va deschide și va începe Strălucita Împărăție a lui Dumnezeu,
- care nu va mai avea apoi sfârșit niciodată!
12 - În această Împărăție Fericită, o nouă ordine va domni
și o altă natură și înfățișare vor avea toate lucrurile.
Acolo răul nu va mai fi
- și nici nu se va mai putea veșnic naște el.
Nu va mai fi minciună, durere și păcat - sub nici o formă
și nimic din ceea ce întunecă acum bucuria pe pământ sau în cer, acolo nu va mai fi,
pentru că nu va mai fi Satana, izvorul tuturor acestora.
și unindu-Și în Sine totul iarăși,
- după cum era în Sine totul înainte de Creațiune -
Se va Reintegra Desăvârșit apoi în Tatăl,
- în așa fel că Dumnezeu va deveni Totul
în toți,
pe totdeauna.
14 - Atunci cerul cel reînnoit și pământul cel reînnoit, vor fi iarăși atât de apropiate, încât nu va mai fi nici o distanță și nici o deosebire între ele,
confundându-se unul cu altul, ca înainte de păcat.
Iar locuitorii lor, trecând unii la alții cu aceeași plăcere și ușurință cu care trec frații unul în grădina celuilalt, vor fi nemaidespărțiți.
- niciodată!
A te bucura de Pace.
A te bucura de Dreptate.
16 - A te bucura în Domnul, înseamnă a fi fericit numai când triumfă Adevărul asupra minciunii,
când biruie binele împotriva răului,
când izbândește dreptatea asupra nedreptății
și când se înalță lumina deasupra întunericului.
17 - A te bucura în Domnul, înseamnă a veghea neîncetat spre a nu te întina nici o ispită,
ca să nu te robească nici un păcat,
ca să nu te rupă din dulcea părtășie cu Hristos și cu frații - nimic nici din cele trupești
și nici din cele sufletești.
18 - A te bucura în Domnul, înseamnă a duce neîncetat o viață de ascultare atentă și iubitoare de voia Lui cea sfântă și de tot Cuvântul Lui.
Înseamnă a duce o viață de rugăciune,
o viață de muncă harnică și cinstită,
o viață de luptă biruitoare împotriva păcatului din tine și din alții.
19 - A te bucura în Domnul, înseamnă o alergare voioasă spre Ținta Cerească,
și o curajoasă luptă până la izbândă pentru cauza lui Hristos în lume,
și o viață de rod îmbelșugat prin harul și prin puterea Duhului Sfânt.
20 - A te bucura în Domnul, înseamnă a fi statornic în credință
și hotărât în fapte.
A lua parte cu fapta la ajutorarea Lucrării Domnului, la jugul și la sarcina lui Hristos (Matei 11, 29 și Filip. 4, 10).
Asta înseamnă a te bucura în Domnul.
Doamne Isuse, dă-ne bucuriile acestea în Tine tuturor și totdeauna.
Amin.