Cine seceră, primeşte o plată, şi strânge roadă pentru viaţa veşnică; pentru că şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp.
Binele poartă şi răsplata sa în el însuşi.
Cel care se bucură întâi de un bine, este chiar acela care îl face. Înainte de a se bucura cel căruia i l-ai făcut, te bucuri tu care îl faci.
Faceţi un bine cuiva şi veţi vedea dacă nu-i aşa!
Numai să faceţi binele din toată inima, fără nici un gând de răsplătire, şi veţi vedea.
Acei ce lucrează pentru Dumnezeu ca să aducă suflete la Hristos cu inima plină de dragoste pentru Evanghelie şi pentru suflete, chiar prin slujirea aceasta îşi primesc o plată.
Bucuria lor, când văd cum se întorc sufletele la Dumnezeu,
când văd Evanghelia ascultată de mulţimi cu evlavie şi sete,
când văd crescând noi generaţii de luptători şi ostaşi pentru Hristos,
când văd că Domnul lucrează împreună cu ei,
când văd de ce părtăşie şi colaborare cu El i-a învrednicit Domnul.
Bucuria că pot contribui şi ei la lăţirea, continuarea şi îmbogăţirea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Şi la izbânda Lucrării Sale minunate,
- bucuria aceasta, este şi ea o parte din plata pe care o primesc lucrătorii Evangheliei. În chiar clipa lucrului lor!
Celelalte binecuvântări - chiar ulterioare - sunt iarăşi dovada iubirii şi grijii de care se învrednicesc din partea Domnului pentru lucrarea lor, tocmai pentru că ei nu acestea le caută.
Dar numai cel ce seceră primeşte plata aceasta!
Cel ce aleargă,
cel ce osteneşte,
cel ce este harnic în lucrare! Căci numai acela o şi merită.
Dacă o ia cel care nu merită, acela săvârşeşte o hoţie.
Aceasta este plata... Iar plata este pentru aici.
Sunt unii care pot să primească plată aici... şi totuşi să n-aibă strânsă nici o roadă dincolo. Căci plata o primeşti imediat şi e o arvună. Pe când roada o strângi numai când ai terminat munca şi ai dus grâul ales în grânarul Stăpânului.
Mulţi aleargă acum prin holde...
Unii numai să le încurce şi să le nimicească,
alţii să fure snopi seceraţi de-a gata de către alţii.
Unii numai să secere pentru vreo plată fără să se gândească să strângă şi roade. Nici nu-i interesează asta prea mult.
Aceştia lucrează în aşa fel încât după toată alergarea şi secerişul lor Dumnezeu nu strânge nici un folos.
Ei nu reuşesc să aducă Sus în grânarul Domnului nici un bob de grâu curat şi ales. Nici un suflet mântuit cu adevărat.
Vai cât de mulţi sunt de aceştia! Cât de mulţi secerători lucrează degeaba. Când va fi la treieriş, când va fi încercarea lucrării fiecăruia (1 Cor. 3, 10-15),
Vor vedea cum din toată alergarea lor, nu s-a ales nimic bun. Nici un rod pentru viaţa veşnică, nici un suflet mântuit, nici un câştig pentru Dumnezeu , nici un bob de grâu după care să-şi ia vreo roadă în cer.
Dragul meu frate lucrător!...
Ia bine seama şi cercetează-te bine cum seceri tu şi care va fi rodul muncii tale!
Întreabă-te cu grijă dacă tu seceri acum numai pentru plată sau şi pentru roadă. Căci numai acela merită să primească cu adevărat şi plata, care seceră pentru roadă.
Cine nu seceră pentru roadă, ci numai pentru o plată firească, adesea nu o află nici pe aceasta.
Dacă însă seceri pentru roadă, vei primi şi plată, fii sigur. Cine caută mai întâi neprihănirea lui Dumnezeu le primeşte şi pe toate celelalte pe deasupra (Matei 6, 33).
Vei primi sigur ce meriţi şi cât meriţi. Fiecare va primi aşa. Dumnezeu este drept cu toţi.
Iar voi cei care nu vreţi să lucraţi,
sau nu vă pricepeţi să lucraţi,
sau n-aveţi vreme să lucraţi pentru Dumnezeu,
sau n-aţi fost învredniciţi de darul şi chemarea aceasta,
- luaţi seama să nu invidiaţi niciodată pe cei care primesc o plată dacă o merită. Dumnezeu găseşte că este drept ca lucrătorul să se bucure de plata lui (1 Tim. 5, 18).
Nu-i invidiaţi pe cei care ostenindu-se mai mult ca voi
şi punându-şi viaţa în primejdie în fiecare zi mai mult ca voi,
- vi se pare că primesc şi ei o bucată de pâine cu care îşi ţin sufletul. Şi o haină cu care îşi învelesc goliciunea lor şi a celor pe care îi au!
Invidia măreşte totdeauna lucrurile!
Ceea ce primesc ei de fapt este nespus mai puţin de cât i se pare geloziei şi răutăţii voastre!
Dar chiar dacă mult ar primi, să ştiţi că pe pământul acesta nu va fi niciodată nimeni în stare să le răsplătească îndeajuns toate suferinţele lor, lacrimile şi jertfele lor, primejdiile şi luptele prin care au trecut ei, pentru folosul cauzei lui Hristos.
Nimeni pe lumea aceasta nu le va putea răsplăti vreodată îndeajuns. Numai Hristos, în Ziua Lui!
Spuneţi voi invidioşilor, geloşi şi bârfitori, aţi văzut vreodată pe unul din aceştia bogat sau leneş? Mai bogat sau mai leneş decât voi?
- Atunci nu vă cutremuraţi oare de ceea ce gândiţi şi vorbiţi?
Sunteţi geloşi?
- Faceţi şi voi aşa ca ei! Puneţi-vă şi voi viaţa aşa în primejdie. Şi jertfiţi-vă aşa şi voi. Veţi vedea atunci ce vi se va da şi vouă! Cât veţi primi şi voi.
Gândiţi-vă: voi ce le-aţi dat? ca să aveţi dreptul să-i judecaţi!
Şi atâta cât ştiţi că le-aţi dat voi, cam atâta le dau şi alţii!
Dar fiecărui invidios i se pare că le dau alţii. Fiindcă ochiul rău din inima lui, vede toate lucrurile deformate (Matei 15, 19).
Doamne Isuse,
Te rog să mă ierţi pentru multele păcate pe care le-am făcut şi eu în slujba Ta, lucrând de multe ori în chip nevrednic şi cu nebăgare de seamă lucrul Tău.
Multă vreme am făcut aceasta din necunoştinţă Doamne şi de aceea Te rog să mă ierţi
şi să îndreptezi Tu ceea ce nesocotinţa mea a stricat sau a păgubit în lucrul Tău.
Ajută-mă însă ca niciodată să nu fiu invidios,
ci să văd cu bucurie pe oricine poate merge să lucreze mai mult, mai bine şi mai frumos ca mine,
spre slava Ta.
Amin.
+
Cel ce face-un bine-n lume şi răsplată urmăreşte
dovedeşte că pe sine, nu pe Dumnezeu iubeşte.
Tu dacă-L iubeşti pe Domnul cu-o iubire-adevărată
binele-l vei face-ntruna fără-a aştepta răsplată.
+
Binele e ca izvorul: cu cât dai din el mai des
cu atât mai multe ape proaspete şi dulci îi ies.