Ploaia cuvântului biblic (Isaia 55, 10-11)
Pr. Iosif Trifa - Biblia - Cartea Vieții
Ce putere tainică este în Cuvântul lui Dumnezeu! Nici un alt cuvânt din această lume nu are puterea pe care o are Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie. Iar această putere ne-o arată și ne-o recomandă Însuși Dumnezeu. Însuși El ne spune despre Cuvântul Lui că este ca o ploaie aducătoare de roadă: „Precum ploaia și zăpada se coboară din cer și nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul și-l fac să odrăslească… tot așa și Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, și va face voia Mea” (Isaia 55, 10-11).
Ce minunată asemănare! Cu adevărat așa este Cuvântul lui Dumnezeu: o ploaie binecuvântată.
Ce binecuvântare este ploaia pentru pământ, pentru ogoare, pentru pomi, pentru tot ce trăiește și viețuiește pe pământ! Totul are lipsă de ploaie și totul ar pieri fără acest dar ceresc.
Așa este ploaia cuvântului biblic. Un dar de viață fără de care nimic nu poate trăi și nu poate rodi. Un dar de Sus care aduce putere de viață și rodire.
În lume se găsesc ape și de râuri, și de lacuri, și de fântâni. Dar, pentru rodire, apa aceasta niciodată nu poate face ceea ce face apa ce cade din cer: ploaia. O grădină sau un ogor, udat numai cu apă de fântână, niciodată nu va da roada pe care o dă un ogor udat cu ploaia de sus. De ce? Pentru că s-a constatat că ploaia ce cade din cer are ceva deosebit, ceva ce nu are nici o apă de pe pământ. Are tocmai acel ceva ce face rodul și ajută odrăslirea și rodirea.
Așa e și Cuvântul lui Dumnezeu. Sunt și pe pământ destule „ape” bune de cărți, de învățături, de sfaturi, de îndrumări utile, dar „apa” aceasta niciodată n-are puterea pe care o are „apa” ce cade de Sus din cer: ploaia cuvântului biblic.
Vezi câte un om învârtoșat cu totul în păcate și fărădelegi. Vânturile ispitelor și păcatelor au uscat cu totul țarina inimii lui. Te apropii de el prin cuvântul tău, cu sfatul tău; nu prinde nimic. Nu poți face nimic. Dar când cade peste el, peste pământul inimii lui, ploaia cea binecuvântată a Cuvântului lui Dumnezeu, deodată vezi cum se moaie „pământul” și prinde putere și dă rod și rodire.
Când cade ploaia învățăturilor și a sfaturilor noastre, „ogoarele”, de regulă, stau uscate, pe loc. Dar când se revarsă ploaia cuvântului biblic, totul înverzește și rodește.
Este acesta un adevăr ce se poate vedea și constata oricând. Atrageți pe un om lumesc în școala cea mare a Bibliei, sub ploaia cuvântului biblic, și veți vedea îndată marea minune a schimbării vieții lui. Biblia îl schimbă pe om, pentru că în ea există ploaia cea binecuvântată care adapă „pământul” și îi dă dar și putere de rodire.
Este acesta un adevăr ce se poate vedea într-un chip mare și minunat și la Oastea Domnului. Plouat-au în țara asta destule ploi de conferințe, de sfaturi, de biblioteci, de „Astre”, de „Ligi”, de „Case culturale”, de vorbiri, de predici chiar - și totuși roadele nu s-au prea arătat. Dar când a venit Oastea Domnului și a slobozit peste țara asta, cu mai multă putere, ploaia cuvântului biblic - deodată ogoarele și câmpurile sufletești din țara asta au început să înverzească, să înflorească și să dea roade bogate de viață nouă.
Slăvit să fie Domnul! În 15 ani de Oaste am împărțit în popor aproape 100 de mii de biblii. Iar ploaia acestor biblii nu se va întoarce fără rod. A plouat și peste pământul țării mele, și roadele se arată în toate părțile. „Țărănimea cea nouă” este rodul acestei ploi. Pe meleagurile țării mele înfloresc florile, înfrunzesc pădurile, înverzesc câmpiile, leagă holdele și roduri bogate se arată în toate părțile.
Ploaia aceasta este cea mai mare izbândă a Oastei Domnului și cea mai mare bucurie și mângâiere a mea. De acum, slobozește, Stăpâne, pe robul Tău în pace… ploaia Cuvântului Tău nu se va întoarce fără rod.
Dragă cititorule! Simți că se observă secetă și uscăciune în ogorul vieții tale? Lasă ploaia cuvântului biblic să cadă peste el! Cumpără-ți o Biblie, citește cu stăruință și rugăciune în ea, stai sub ploaia Cuvântului - și te vei mira tu însuți de marea și minunata schimbare ce se va face în viața ta. Te vei mira tu însuți de roadele ce le vei vedea răsărind pe urma acestei ploi binecuvântate.
„Apa vieții” și „apa morții”
Ce carte binecuvântată este Biblia! Și ce multe și nesfârșite sunt binecuvântările ei! Biblia este un izvor de apă vie ce va curge mereu până la sfârșitul veacurilor, dând tuturor celor ce se adapă din ea: pace, mângâiere, tărie, putere, har, viață, mântuire.
Biblia este un izvor ce curge din cer. Prin Biblie se scurge o apă ce vine din cer. De aceea este atâta putere în Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie.
Biblia e fântâna lui Dumnezeu lăsată aici pe pământ să se adape din ea toți oamenii. Ea îi strigă pe toți: „Veniți la ape! Voi cei însetați, veniți la ape! (Isaia 55, 1)… Gustați din apele mele și veți afla pe Dumnezeu!”
Nici un suflet nu se poate lipsi de apa cea vie din Biblie. Biblia trebuie să fie o necesitate a vieții noastre, întocmai ca apa ce o bem.
Puțini sunt însă acei ce însetează după această apă. Puțini sunt cei ce doresc așa cum dorește „cerbul” această apă (Ps 41, 1). Ilustrațiile din paginile următoare spun totul. E vorba de „Apa vieții” (Biblia) și „apa morții” (alcoolul); de Apa Domnului și de apa diavolului; de Duhul lui Dumnezeu și de duhul cel rău. E vorba de a alege între aceste „ape”; și iată ce aleg cei mai mulți creștini!
O, ce lucru grozav se petrece în creștinătatea de azi! Pentru Biblie, pentru Cartea lui Dumnezeu, pentru Apa cea vie omul n-are plăcere. Și n-are nici bani. Când e vorba de Cuvântul lui Dumnezeu, e criză grozavă. Dar pentru lucrul diavolului omul tot are bani. Când e vorba de alcool și băuturi, pungile se deschid. Cu toată criza, s-a făcut socoteala că se beau și acum 10 miliarde lei pe an. Auziți! Zece mii de milioane de lei pe an pentru „apa” diavolului!
Și, cu toată criza, se fumează alte 7-8 miliarde pe an. Dar când e vorba de Cuvântul lui Dumnezeu, când e vorba de pâinea și apa sufletului, e criză grozavă. Există sate cu câte 7-8 cârciumi și cu câte 10-20 cazane de fiert rachiu, dar fără nici o Biblie. În fiecare sat, fie cât de mic și sărac, se cheltuiesc anual câteva zeci de mii pe băuturi și tutun, dar pentru Cartea lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu, e criză grozavă!
Ca o „sabie” este Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie (Evrei 4, 12). Mântuitorul spunea că „acela ce n-are sabie să-și cumpere” (Luca 22, 36). Însă creștinul de azi își cumpără tutun și rachiu. Își cumpără „sabia” alcoolului cu care își junghie sufletul.
Făclie este Cuvântul lui Dumnezeu, zicea psalmistul (Ps 118). Însă făclia creștinului de azi e pipa și țigara.
Dulce ca mierea este Cuvântul lui Dumnezeu (Ps 118, 103), însă creștinul de azi caută „mierea” cea de la cârciumă.
Cercetați Scripturile! - zicea Mântuitorul (In 5, 39), dar creștinul de azi cercetează cârciumile, cărțile de joc, băuturile și petrecerile… O! Ăsta nu mai e creștinism, ci curat păgânism!
Un popor - zicea un învățat - trebuie judecat după atitudinea ce o are față de Biblie. Apoi, în lumina acestei judecăți, noi, românii, trebuie să ne aplecăm capul cu rușine.
Într-o țară cu 500 mii cârciumi și cu miliarde cheltuite pe alcool și tutun, nu afli Biblia nici în zece la sută din casele oamenilor. Ce lucru îngrijorător!
Și totuși un început de bine s-a făcut și aici. Este împroprietărirea poporului cu Biblia pe care a făcut-o Oastea Domnului.