Bucuria și roadele
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
1 - Suflete al meu, niciodată să nu mergi la ai tăi, sau la străini, fără o inimă plină de bucurie
nici în casa ta, sau în ale altora,
nici să chemi pe ai tăi, sau pe alții,
decât cu o inimă, cu o față și cu un glas, cum a avut această femeie Marta atunci când toată ființa ei era luminată de puterea și încredințarea prieteniei și părtășiei lui Hristos.
2 - Cine își dă cu adevărat seama cât de mare lucru este ceea ce i se spune, când i se vestește Venirea Domnului, și chemarea Lui la mântuire,
- acela, în chiar clipa când primește această Veste mare,
lasă totul și aleargă spre Hristos!
Nu-i o mai mare bucurie în cer ca pentru un astfel de suflet!
3 - Vestea Venirii Domnului este ca o străpungere a inimii, și iluminează sufletul ca un fulger,
îl zguduie ca un cutremur
și îl împinge ca un vânt puternic
până ce îl prăbușește ca pe o mare povară, la picioarele Domnului.
Numai acolo se liniștește toată furtuna dinăuntrul ființei.
4 - Însemnat lucru este nu numai cine îți spune chemarea, dar și cum ți-o spune.
Căci după cum este vestitorul, după cum auzi și după cum știe să-ți spună el, vestitorul Domnului,
după cum are el priceperea și puterea să-ți mărturisească despre venirea și chemarea Domnului,
- așa vei auzi. Și așa vei crede.
5 - Dacă cineva este un cunoscător al Domnului Isus
și dacă mărturisirea lui este fierbinte, fericită, mișcătoare și dulce, luminoasă și strălucitoare,
tu te vei scula iute, și vei veni îndată la Isus.
Dar dacă chemarea lui va fi rece și slabă, îndoielnică și cenușie, sufletul tău nu se va trezi, nu se va scula și niciodată nu va porni spre Dumnezeu.
6 - Dacă nu te vei trezi la chemarea Domnului, dacă vei sta nepăsător
- te vei întoarce pe partea cealaltă și vei dormi mai departe în culcușul căldicel al păcatelor și al evlaviei formale, sau nici al acesteia
- până când se va face dintr-o dată o mare strigare de glasuri de tunete și de trâmbițe (Apoc. 1, 7).
Iată Mirele, iată Ziua Domnului cea înfricoșată!
7 - Te vei trezi numai în clipa când va intra pe triumful norilor în aria vederilor lumii,
spărgând Cerul și arătându-Se
Marele Împărat Judecător
și Stăpân Înfricoșat
și Biruitor Hristos.
Dar ce trezire și ce îngrozire va fi aceasta!
8 - Suflete dragă, nu aștepta să-ți vină un înger din cer ca să-ți spună despre întoarcerea ta în alt chip și în alte cuvinte,
căci atunci când vor veni îngerii, vor vorbi cu tine în alt fel!
9 - Nu aștepta să ajungă Domnul până în fața ta, căci Înfățișarea pe care o va avea El atunci, te va umple de groaza morții, nu de bucuria mântuirii.
Ci vino astăzi, cât încă ești chemat și dorit, ca să ai viața.
10 - Nu aștepta alt sol, care să te cheme la mântuire, căci când va veni solul morții, nu te va mai chema la mântuire, ci la Judecată (Evrei 9, 27).
Ci ascultă chiar în clipa aceasta, acest îndemn pe care ți-l face vestirea aceasta. Și vino, vino, vino la Domnul Isus.
Este poate ultima chemare. Trezește-te, scoală-te iute și vino, Domnul te așteaptă.
vine iarăși.
Vine sigur, pentru că mai are încă pe lumea aceasta o ultimă lucrare de făcut și pe care trebuie să o facă neapărat, la vremea ei.
Nimeni altcineva nu mai poate face această lucrare decât El.
El a început-o, El a continuat-o până acum. Și El o va sfârși neapărat, când ceasul acestui sfârșit va sosi.
12 - Domnul Isus a înștiințat despre aceste lucruri, mult mai înainte de a se împlini...
Toate profețiile Sale, s-au împlinit pe parcurs, căci fiecare eveniment care s-a petrecut, a mai devenit o profeție.
Și cu fiecare întâmplare s-a mai împlinit o Scriptură.
13 - Puține, foarte puține, au mai rămas acele profeții, la care încă nu le-a venit clipa împlinirii.
Dar și acestora în curând, și pe rând, le sosește vremea. Pentru că însăși vremea s-a împuținat. Și tot ce este rânduit să se împlinească în cuprinsul puținelor zile rămase, își găsește împlinirea (1 Cor. 7, 29-31; Matei 24, 22; 1 Petru 4, 7).
14 - Dar cu toate că Domnul Isus este atât de aproape, încât ar putea să Se arate în orice noapte (Luca 17, 34),
Domnul tot parcă întârzie, parcă tot nici nu S-a mișcat din locul Său, ca să vină...
Parcă este cine știe unde, nebănuit de departe de noi și dus foarte de demult...
15 - Păruta întârziere a Domnului este numai îndelunga Lui răbdare, care dorește ca nimeni dintre noi să nu piară ci toți să fim mântuiți (2 Petru 3, 9).
Păruta întârziere a venirii Mântuitorului este numai iubitoarea Lui așteptare pentru noi, pentru cei care încă nu ne-am trezit și nu ne-am sculat ca să venim în întâmpinarea Lui (Matei 25, 1).
16 - Dar parcă n-ar fi ajuns niciodată încă până la noi Vestea cea mare și Zguduitoare a Venirii Lui, așa stăm de nepăsători,
parcă nici chemarea Lui cea dulce și grăbitoare, ca să nu mai așteptăm, ca să nu ne prindă cealaltă veste dormind
parcă nici asta n-am fi auzit-o niciodată, așa dormim de adânc.
O, dacă ne-ar trezi Domnul înainte de a fi prea târziu.
17 - Acum Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos este Același față de toți, Bun și Iertător.
Dar atunci nu va mai fi față de toți Același. Va fi unora Bucurie iar altora Osândă Veșnică.
Căci atunci El va da fiecăruia întocmai, după faptele lui. Și va fi cu fiecare, întocmai după meritul său (Rom. 2, 6; Psalm 62, 12).
18 - Întoarcerea noastră la Dumnezeu nu este un lucru care să poată rămâne ascuns - ci el va ajunge neapărat un lucru văzut de toți cei care erau cu noi, sau în jurul nostru.
Omul devine prin nașterea din nou o cetate care din fundul unei văi cum era, se mută pe un vârf de munte.
Numai dacă vederea noastră le-ar folosi bine celor ce o privesc.
19 - Ce însemnat lucru este pentru noi și pentru alții, momentul hotărârii noastre de a merge spre Mântuitorul Isus, momentul predării și legământului nostru pentru Hristos, Domnul și Răscumpărătorul nostru!
Căci dacă întoarcerea noastră se va face în chip mișcător și puternic în care trebuie să se facă,
acest lucru va fi atât de zguduitor, încât va face și pe alții să ne urmeze.
20 - Dacă cel nevinovat sau cel mai puțin vinovat își recunoaște cu sinceritate, chiar și păcatele pe care nici nu le are, dar le-ar putea avea,
atunci, va fi mișcat și cel vinovat și va fi îndemnat să-și recunoască și el vinovăția păcatelor pe care le are, - sau le-ar putea avea. Și asta va folosi tuturora. Căci binele bine aduce, dar răul nu poate decât rău.
O Dumnezeul și Tatăl nostru dă-ne un suflet smerit și gata să facă binele oricând.
Amin.