Lumina şi lipsa ei
Traian Dorz - Porțile Veșniciei
1 - Dă lumina Ta Doamne ochilor duhovniceşti şi fiecăruia dintre noi,
ca fiecare avându-şi sănătoşi şi curaţi ochii sufletului său, să poată deosebi rătăcirea de adevăr,
vorba de faptă,
duhul fals de cel curat,
ascultarea de prefăcătorie
şi Cuvintele lui Dumnezeu din cuvintele oamenilor.
2 - Dă lumina Ta Doamne şi ochilor mei sufleteşti,
şi ajută-mă să pot desluşi totdeauna calea cea curată dintre toate căile ispititoare ale oamenilor.
Să pot deosebi pe cel adevărat dintre cei înşelători.
Şi să pot deosebi duhul cel bun din mulţimea duhurilor rele.
3 - Fă-mă Doamne un ochi curat pentru toţi cei care umblă în lumina mea, pentru ca nici unii dintre ei să nu se afle înşelaţi.
Ca să nu mă învinuiască nimeni în Ziua Judecăţii înaintea Ta, că i-am înşelat şi din pricina mea au căzut în pierzare.
Ajută-mă să le arat cu cuvântul şi cu trăirea mea, calea adevărului şi a mântuirii Tale Doamne.
4 - Când adevărul este atât de limpede încât chiar şi cei mai nevârstnici şi mai neînsemnaţi îl văd clar,
- numai nebunul poate fi acela, care împotriva celei mai luminoase realităţi, se ridică şi strigă: nu-i adevărat, nu este!
5 - Numai nebunul zice că este ceea ce nu-i. Şi că nu-i, ceea ce este!
Numai nebunul zice despre bine că e rău. Şi despre rău că e bine.
- adică despre tainele sfinte.
Şi numai nebunul zice vorbe tăgăduitoare despre o realitate mai limpede decât soarele (Fap. Ap. 3, 7).
- Cum este Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel Veşnic...
7 - Căci numai nebunul se poate lua la luptă cu Dumnezeu,
Şi poate lovi cu piciorul într-un ţepuş atât de ascuţit care a frânt multe călcâie de fier, ridicate împotriva Lui (Fap. Ap. 9, 5).
8 - Numai nebunul poate răstălmăci Evanghelia,
poate dezbina Biserica,
poate tulbura Lucrarea Domnului,
poate nesocoti învăţătura,
poate lovi în binefăcător,
poate uita binele,
poate călca în picioare dragostea,
poate urma îndărătniciei,
şi poate să-şi închipuie că făcându-le pe toate acestea
- sau vreuna dintre ele, - este un înţelept!
9 - Numai mintea nebunului poate scorni idei şi teorii opuse realităţii şi vrăjmaşe adevărului.
Numai inima nebunului poate alunga ceea ce este dovedit bun şi poate primi ceea ce este evident fals.
10 - Numai gura nebunului poate să se ridice obraznic împotriva mai marelui său,
poate bârfi pe binefăcătorul său,
poate jigni pe învăţătorul său,
poate certa pe părintele său,
poate vinde pe fratele său,
poate învăţa cu îndărătnicie, după voia sa despre ascultare, atunci când el însuşi săvârşeşte cea mai mare nelegiuire împotriva tuturor acestora.
Da, numai un nebun poate face aşa ceva. Dar câţi nebuni de aceştia sunt azi pe pământ!
11 - Nebunul zice, - nebunul tot zice.
Zice mereu şi de toate.
Zice cu îngâmfare.
Zice cu superioritate.
Zice cu încăpăţânare.
Zice, mereu tot zice, căci înţelepciunea tăcerii n-o cunoaşte nici un nebun. Lui nu-i pasă că ceea ce zice el, nici nu cunoaşte, nici nu poate dovedi!
Ce-i pasă lui că este tot mai puţin crezut?
Şi câţi nebuni de aceştia mai sunt, Doamne!...
12 - Nebunul zice, pentru că n-are nici cinste, şi nici ruşine.
N-are nici minte şi nici obraz.
N-are nici frică şi nici respect.
Zice, pentru că nu-i pasă de urmări.
Aruncă - şi nu-i pasă unde cade.
Dă, şi nu-i pasă în cine loveşte.
Face, şi nu-i pasă cum.
Acela este nebunul care face aşa.
13 - Dar cel cu mintea sănătoasă nu zice uşor, nici un cuvânt din cuvintele sale.
Nu face nejudecată nici una dintre faptele sale.
Nu lasă fără frâu nici una dintre dorinţele sale.
Nici fără noimă vreuna dintre gândurile lui.
14 - Cel cuminte nu poate sta cu faţa în lumina soarelui şi în timp ce se împărtăşeşte din toate binefacerile acestuia, să-i zică batjocoritor şi obraznic: - nu exişti soare! Eu nu vreau să cred în existenţa ta!
Ca şi cum toată lumina şi căldura care ar exista, există doar de la sine, fără un izvor din care iese...
Numai nebunul poate face şi zice aşa ceva...
15 - Acum da, încă pot să râdă destul de mulţi şi să zică: nu este Dumnezeu!
Încurajaţi în această necunoştinţă, de răbdarea mare a Lui, care îi lasă încă nepedepsiţi, -
ei pot să tăgăduiască încă Numele Cel Sfânt al lui Dumnezeu...
Încă...
16 - Dar când Se va arăta Dumnezeu în toată măreţia Lui, în toată puterea şi Slava Sa,
- unde se vor mai ascunde ei?
Ce munţi sau ce morminte îi vor mai putea acoperi de Faţa şi de Judecata Lui?
17 - Când numai un slab uragan stârnit de voia lui Dumnezeu
şi mărginit de El în furia lui nimiceşte,
este ceva atât de înspăimântător pentru om, încât se pierde îngrozit,
- atunci ce va fi dezlănţuirea mâniei lui Dumnezeu în Ziua Pedepsirii?
La care se mai adaugă şi mânia puterilor întregii Naturi, care a suferit şi suferă şi ea încă atât de mult, din pricina omului (Rom. 8, 19-22).
18 - Unde se va ascunde atunci nebunul tăgăduitor,
mincinosul desfrânat,
amăgitorul dezbinător,
tulburătorul asupritor şi nelegiuit?
Unde se vor ascunde vorbele lor nebuneşti şi teoriile lor neruşinate?
Unde se vor ascunde acei care s-au luat după aceste înşelătorii?
19 - Acum pot cei nedrepţi să asuprească pe cel nevinovat,
şi să chinuiască pe cel sărman,
şi să osândească pe cel neajutorat,
şi să bată şi să apese pe cel fără libertate,
şi să tiranizeze pe cel slab...
Acum încă pot.
- Dar când Se va scula Dumnezeu să-Şi facă dreptate Numelui Său batjocorit,
şi să-Şi restabilească dreptatea Sa încălcată,
şi să-şi nalţe slava Sa înjosită,
20 - Acum pot cei care vor, să nesocotească Biserica Domnului, Biblia Lui, Sărbătorile Lui, Crucea şi Numele Lui (Psalm 74, 4; Filip. 3, 18).
atunci nu vor mai vorbi aşa.
Amin.