Pe la jumătatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Și învăța norodul.
De aceea Mântuitorul nostru Isus Hristos,
cu toată împotrivirea vrăjmașilor Lui,
acolo în Templu dorea mai cu bucurie să învețe pe norod
Domnul Hristos propovăduia pe câmp sau prin case, numai atunci când Templul era închis,
sau când era prea departe,
sau când Îi era refuzată lucrarea în el.
Când cei care țineau pe nedrept cheile Îi închideau ușa Templului și nu lăsa pe Fiul să intre în Casa Tatălui Său, atunci, doar atunci El nu era în Templu.
Dacă totdeauna templele I-ar fi fost deschise și Hristos ar fi fost primit și ascultat în ele cu bunăvoință, El n-ar fi făcut adunări cu ai Săi niciodată decât în Temple.
Peste tot, Domnul Isus ar fi umblat să adune și să învețe noroadele numai în Casa Domnului, numai în Casa Tatălui Său Cel Ceresc,
Căci acolo se cuvine să fie descoperite lucrările sfinte ale lui Dumnezeu.
Fiindcă, dacă miezul e sfânt, și coaja trebuie să fie sfântă.
Dacă e conținutul sfânt, apoi sfânt trebuie să fie și vasul.
Dacă slujba e sfântă, sfânt trebuie să fie și locul unde se face ea.
Oricât de curate ar fi celelalte case
și oricât de curată ar fi viața celor care locuiesc acolo,
tot se petrec în aceste case și atâtea lucruri nepotrivite cu sfințenia prezenței lui Dumnezeu.
Dar Casa destinată Domnului, este sfântă și în locul acela nu se mai face nimic altceva decât rugăciuni, mulțumiri și slavă pentru Dumnezeu.
Dacă și în Templul Domnului se mai petrec uneori lucruri neîngăduite, este numai din vina unora care n-au credință (2 Tes. 3, 2),
dar aceasta nu trebuie să ne facă să părăsim și să osândim însuși Templul,
Nimeni nu leapădă haina lui cea bună numai pentru că s-a suit pe ea o omidă scârboasă, ci aruncă îndată omida și-și păstrează haina.
Nimeni nu-și lasă casa lui numai pentru că într-un moment a intrat acolo un porc murdar,
ci alungă porcul și își păstrează casa.
Nici Domnul n-a lepădat pe poporul Său, nici Templul Său (Rom. 11, 1; Isaia 60, 1-15; Psalm 69, 9), din pricina unora care le necinstesc,
ci va lepăda numai pe cei care necinstesc aceste sfinte lucruri și locuri ale Lui.
Va nimici numai ceea ce întinează și strică frumusețea și armonia lor (1 Cor. 3, 17) - dar cât de curate sunt acestea pentru cei curați.
Dragi ucenici ai Domnului Isus, nici voi nu trebuie să părăsiți Templul Său.
Nu voi trebuie să ieșiți din biserică, ci păcatul trebuie să iese din ea!
Nu fiii adevărați trebuie să plece din Casa Tatălui lor, ci vrăjmașii Lui și păcatele lor trebuie să plece din ea.
Fiindcă ei, cei răi, stau pe nedrept în Casa Tatălui nostru și o necinstesc. Nu noi cei iubiți ai Lui.
Voi mergeți mereu în Templu și rămâneți mereu acolo.
Învățați să trăiți acolo, Cuvântul Domnului puternic și fierbinte.
Lucrați și luptați să-I faceți tot mai mult loc Domnului în Casa Sa. Și să-L puteți înălța tot mai mult pe El în ea.
Încet, încet Isus va scoate afară din Casa Lui tot ce e rău, iar voi veți putea preamări pe Domnul din tot sufletul, în mijlocul Templului Său curățit de păcate așa cum vrea El.
Peste tot, pe unde se poate să curățiți să faceți adunările noastre numai în biserici.
Noi acolo trebuie să propovăduim, căci acolo este poporul și acolo este Domnul.
Domnul acolo ne-a trimis și acolo trebuie să rămânem totdeauna.
Nu peștii vin la pescari, ci pescarii se duc la pești, acolo unde sunt ei.
Tot așa este și cu propovăduirea Evangheliei: nu cetățile vin la noi, ci noi trebuie să mergem la ele (Matei 28, 19).
Nu cei pierduți merg să-L caute pe Dumnezeu, ci Dumnezeu merge mereu să-i caute pe ei (Luca 19, 10). Poporul este în Templu, acolo să mergem și noi.
Hristos rămâne mereu în Templu, pentru a-i învăța pe cei neștiutori.
Dacă voi plecați de acolo, El nu pleacă.
Dar Hristos care caută sufletele pierdute și mântuirea lor, nu poate pleca.
Voi puteți pleca, dacă nu vă mai leagă nimic de ceea ce Îi este scump Tatălui vostru, dar Hristos care varsă șiroaie de lacrimi pentru că voia Tatălui nu este păzită, nu poate pleca (Psalm 119, 136).
Voi ați putut pleca dacă ați căutat lucruri comode și avantaje pentru voi, dar Hristos care a venit să caute și să iubească oile cele pierdute, nu poate pleca de acolo unde sunt acestea.
El rămâne mereu ca să caute sufletele pierdute, acolo unde le poate afla și mântui
și să învețe pe cei ce nu știu unde să-L caute pe El, nu știu cum să se împărtășească din binefacerile Lui.
Nu știu sărmanii unde să se ducă să-L caute astăzi pe Hristos, ci se duc tot acolo unde știau că a fost El cândva... și Îl așteaptă acolo cu nădejdea că va veni la ei,
iar El nu-i va înșela.
Dacă totuși voi ați plecat din Templu, nu împiedicați și nu mai amăgiți pe cei care nu vor pleca din el.
Nu-i împiedicați măcar pe cei care au mai rămas acolo, ca să-L ajute pe Hristos a face curățirea Templului Său.
Ci dacă mai aveți un strop de frică de Dumnezeu și un strop de frică de păcat,
feriți-vă să-i împiedicați pe cei care merg în Templu, îndemnându-i să nu mai meargă.
Nu umblați să-i dezbinați și să-i slăbiți.
Nu-i chemați ca să-i scoateți din Templul Său și să-i atrageți la voi, în templele voastre,
căci veți fi pedepsiți de Dumnezeu.
Locul lor va rămâne gol, iar slujba lor neîmplinită.
Dacă voi ați ieșit, măcar nu-i mai amăgiți și pe alții să iese.
Hristos Își tot caută ucenici cu care să intre în Templu și să-Și facă Lucrarea Lui acolo în Casa Tatălui Său,
iar voi îi tot furați de la El împiedicându-I Lucrarea.
Și credeți voi oare că nu va veni odată vremea să vă luați pedeapsa pe care o meritați pentru această nelegiuire a voastră?
Va veni în clipa când nu vă gândiți.
Cine trebuie să aibă urechi de auzit, să le aibă!
Doamne Isuse,
noi iubim Biserica Ta
și ne ducem cu evlavie și cu bucurie în Casa Tatălui, la rugăciune și la preamărirea Ta.
Dar sunt atât de mulți tulburători și batjocoritori care hulesc Casa Ta și împiedică închinătorii Tăi să meargă cu evlavie în ea să se închine Ție.
Doamne Isuse, după cum Te rugăm să scoți din Casa Ta orice păcat și orice obicei urât și necredincios,
după cum Te rugăm să faci pe toți slujitorii Tăi adevărați ispravnici credincioși ai Tainelor Tale,
tot așa Te rugăm să aperi Turma Ta și Casa Ta de pângărirea acelora care nu se mai pot nici îndrepta nici liniști.
Amin.
+
Ostenește-te și preîntâmpină răul... mai înainte de a veni vătămarea...
Pune oile în siguranță mai înainte de a veni lupul ca să le sfâșie.
Omilia 2 Timotei - Sf. Ioan Gură de Aur.