Ci unul din ostași I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a ieșit din ea sânge și apă.
Sângele cel scump al lui Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Cel fără cusur și fără prihană,
Sângele cel mai scump ca orice aur și argint, Sângele prin care am fost răscumpărați noi toți din felul cel rău de viețuire pe care îl moșteniserăm (1 Petru 1, 18-19).
Sângele Sfânt al lui Isus.
Sângele Dumnezeiesc al Său, fără de care nu era, nu este și nu va fi în veac mântuire (Evrei 9, 14), pentru nimeni.
O, Sângele Său, slăvit și unic, slavă Unică Lui...
- Și Apa cea Vie, adică Viul Său Cuvânt, care curgea din Inima Lui și de lângă Inima Lui (Ioan 7, 38).
Isus Hristos este Cel ce a venit nu numai cu apă, ci cu apă și cu Sânge (1 Ioan 5, 6). Nu numai cu Cuvântul, ci și cu Jertfa.
Căci fără Jertfa Sa, Cuvântul Său n-ar fi avut nici o putere. După cum n-ar fi avut nici apă fără sânge.
Precum Sângele - Jertfa Sa, este puterea Lui Dumnezeiască ce ne spală păcatele și ne dă neprihănirea inimii, tot așa Apa - Cuvântul Său, este puterea ce ne spală întunericul și ne dă lumina minții.
Prin spălarea Sângelui Său, căpătăm o inimă nouă (Evrei 10, 19-22). Prin spălarea Cuvântului Său, căpătăm o minte nouă (2 Cor. 3, 16-18).
Și nu mai privim nimic acum cu fața acoperită, ci cu un orizont luminat de înțelegerea cea nouă, adevărată și duhovnicească, prin care totul ne este descoperit.
Dovada acestei descoperiri este că ne străduim prin toate actele noastre să facem să strălucească lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu, pe Fața lui Isus Hristos (2 Cor. 4, 6).
Singur Sângele lui Isus Hristos, curăță toată ființa celui care crede în puterea Lui sfințitoare. Curăță trupul, sufletul și duhul (1 Tes. 5, 23).
Curăță conștientul, subconștientul și inconștientul nostru. Curăță cele văzute, cele nevăzute și cele tainice. Curăță gândurile, simțirile și presimțirile noastre. Curăță faptele, închipuirile și visurile noastre. Curăță și înnoiește întreagă ființa noastră, făcând-o dintr-o făptură veche, una nouă (2 Cor. 5, 17). Dintr-un om firesc, un om duhovnicesc (1 Cor. 15, 44). Dintr-un fiu al întunericului, un fiu al luminii (1 Ioan 3, 14). Din niște robi ai păcatului, niște copii ai lui Dumnezeu (Gal. 3, 26).
Așa este și un om duhovnicesc. Și numai cine este așa va putea intra pe porți în cetate (Apoc. 21, 27). Cine nu are aceste semne și dovezi văzute, nu este al lui Hristos.
Să luăm bine seama ca să nu ne înșelăm nici cu privire la noi, nici cu privire la alții. Numai aceasta este, cu adevărat, transformarea spălării Sângelui Sfânt al lui Isus Hristos, Marele nostru Dumnezeu și Răscumpărător.
Numai acesta este harul, Singurul har mântuitor.
Și de aceea, numai cei care trec prin spălarea Lui vor putea intra în Împărăția lui Dumnezeu.
Numai cei înnoiți de El vor putea intra pe porți în cetate. Ceilalți nu.
Numai cei sfințiți de El vor fi biruitori (Apoc. 7, 14). Ceilalți nu. După asta să ne cercetăm pe noi - și după asta pe alții. Ca să nu ne înșelăm, sau să fim înșelați.
Hristos S-a jertfit atunci când se sfârșea cu Templul văzut, ce-și avusese un loc mărginit în spațiu. Și când se începea cu Templul cel Nevăzut - Biserica - ce-și va avea locul nemărginit în Timp și Veșnicie. Când a murit Isus, s-a făcut credința și mântuirea noastră.
Catapeteasma văzută se sfâșia în momentul în care se înălța cea nevăzută, a Sângelui Său.
Golgota este cu atât mai înaltă decât Sinai, cu cât harul este mai mult decât Legea.
Cu cât dragostea este nespus mai mare decât asprimea.
Și cu cât Jertfa de Sânge a lui Dumnezeu este nespus mai mare decât orice alte jertfe silite (Evrei 9, 11-14).
Un predicator a vorbit odată ore întregi despre Dumnezeu, dar ascultătorii rămâneau nemișcați.
Atunci un mărturisitor a luat o lumânare și a apropiat-o de icoana răstignirii, luminând fruntea însângerată a lui Isus, picioarele și mâinile Lui străpunse. Oprind-o asupra coastei Sale din care curgeau șiroaie de sânge, și întorcându-se apoi spre mulțime, le-a spus cu lacrimi: Iată cât de mult ne-a iubit El!
Poporul a privit cutremurat, în tăcere, și cu toții au izbucnit în plâns, în mărturisiri și în legăminte.
Sângele lui Isus Hristos, dovada celei mai mari iubiri și iertări, Jertfa cea mai mare cu putință, le-a zdrobit inimile și le-a hotărât pentru El.
Iată puterea Sângelui Sfânt al lui Isus Hristos, în fața căruia nu se poate rămâne nepăsător.
Iată dovada nebănuitei iubiri cu care ne-a răscumpărat El, în fața căreia noi trebuie să ne prăbușim.
Iată pecetea legământului Său cu noi și al nostru cu El, pe care trebuie s-o primim cu toții.
Iată temeiul pe care se înalță și credința, nădejdea și dragostea mărturisirii noastre mântuitoare și în care să rămânem smeriți și ascultători fiecare și toți.
Slavă, recunoștință și închinare eternă Ție, Isus Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru. Niciodată nu vom obosi și niciodată nu trebuie să încetăm a spune: Slavă Scumpului Tău Sânge ispășitor.
Slavă Jertfei Tale răscumpărătoare. Slavă - prin Tine și pentru Tine - Tatălui și Făcătorului nostru, Marele nostru Binefăcător, care ne-a iubit atât de mult, cât nu s-a putut nici spune, nici arăta în alt fel mai cutremurător decât în Jertfa și Sângele Tău pe Crucea Ta, Isuse Doamne!
Această Putere fă să ne prăbușească și să ne înalțe. Să ne înfrângă și să ne facă biruitori. Să ne înroleze și să ne înfieze Ție, pe vecii vecilor! Amin.