
Isus i-a răspuns: Adevărat, adevărat îți spun, că, dacă nu se naște cineva din Apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu.
În locul acesta cuvântul Apă trebuie să fie scris cu literă mare ca și Duh, pentru că cred că nu este vorba despre nimic pământesc. După cum, făptura care se naște nu este firească ci duhovnicească,
atunci nici felul nașterii nu-i firesc,
și nici scopul ei nu are nimic firesc,
deci nici mijloacele ei nu pot să fie firești.
Fiindcă dacă cel ce se naște nu-i firesc,
atunci nici cei ce-l nasc, nu pot fi firești.
Totul fiind duhovnicesc, duhovnicește trebuie să fie și înțeles.
Pentru că numai duhovnicește se poate explica.
Voi cei care n-ați primit duhul lumii ci duhul care vine de la Dumnezeu, veți putea înțelege,
ușor și cu bucurie,
Voi cei care ați învățat vorbirea cea duhovnicească pentru lucrurile Duhului, veți pricepe fără greutate aceste lucruri.
Și nu veți fi ispitiți să le răstălmăciți încurcându-le...
care încă n-ați gustat lumina și fiorul nașterii din nou,
- nu vă grăbiți să osândiți aceste lucruri, numai pentru că voi nu le puteți înțelege acum!
Cunoașterea Adevărului și primirea Lui vă va izbăvi de orice neputință,
vă va face părtași Duhului Sfânt
și atunci veți putea înțelege și pătrunde toate lucrurile lui Dumnezeu care nu pot fi pătrunse decât prin Duhul Său (1 Cor. 2, 14).
Iar voi, care aveți tot interesul să gândiți și să vorbiți altfel,
pentru ca să nu vă pierdeți pâinea și rostul în care v-ați înrădăcinat, - voi toți cei vinovați de asta,
cugetați totuși!
- Dacă nu puteți deocamdată nici primi, nici respinge acest adevăr, respectați-l în tăcere,
până când Dumnezeu vă va dărui voința și curajul primirii Lui!
Iar voi care vreți să respingeți totul, fără să cercetați,
numai din mândrie sau din ură,
primiți încă o mărturie prin aceste înștiințări.
Iar acum ascultați toți, ceea ce este atât de simplu ca lumina:
Pentru orice naștere a unei ființe vii, știe oricine că este neapărat nevoie de alte două ființe vii: tatăl și mama.
Nu se poate naște o ființă vie din împreunarea firească dintre un viu și un mort.
E o nelegiuire și să te gândești la un astfel de lucru!
O ființă vie nu mai poate avea nici o atingere de o ființă moartă. Nici nu mai pot locui împreună. Nici nu mai pot avea vreo legătură între ele. Căci starea lor și firea lor sunt total și veșnic despărțite (Numeri 19, 11; 1 Cor. 15, 47-48).
În afară de aceasta, acei doi părinți trebuie să aibă aceeași natură. Orice altă împreunare este socotită o nelegiuire (Exod 22, 19).
Iar ceea ce s-ar naște dintr-o astfel de împreunare, ar fi un monstru!
Este oare nevoie să ne gândim mult la aceste lucruri spre a înțelege adevărul lor firesc?
O, nu! Căci fiecare știe bine acest lucru.
Dar e nevoie să gândim mult la acestea, spre a înțelege și pătrunde sensul duhovnicesc. Spre a pricepe adevărul în nașterea cealaltă, în nașterea din nou.
Toate legile lui Dumnezeu sunt aceleași, numai tărâmul pe care se petrec ele este altul.
Dacă în nașterile firești, condițiile de mai sus sunt niște legi de netrecut, cu atât mai mult se cere ca ele să fie respectate întocmai, în lucrurile duhovnicești (Rom. 8, 5-9).
Deci dacă Duhul este de natură Dumnezeiască, atunci Apa cu care se unește Duhul spre a da naștere unei făpturi noi, - cum ar putea fi ea apă firească? Apă văzută, apă pământească?
Nu. Nu este apă văzută!
Dacă Duhul e Viu și Veșnic, cum ar putea ca El să Se unească cu apa cea moartă și trecătoare de pe pământ?
Dacă ceea ce se naște este duhovnicesc, atunci cei care îl nasc, nu se cere oare neapărat să fie și ei la fel?
Nu trebuie oare ca amândoi să fie de aceeași natură?
Când Mântuitorul a vorbit spunând samaritenei despre o Apă pe care i-o va da-o El și care se va preface în inima celor ce vor crede un izvor... Că oricine bea din Apa aceea nu va mai înseta niciodată,
Când a strigat Hristos că El este Apa Vieții și că oricine însetează și vine la El și bea, în veci nu-i va mai fi sete... oare despre o apă pământească vorbea El?
Când a făgăduit Domnul Isus că cine va merge la El ca să bea, din inima lui vor curge râuri de Apă Vie, - apă firească a înțeles? (Ioan 7, 37-38).
Nu! Ci Fiul lui Dumnezeu a arătat că Apa aceasta este Cuvântul Său, Învățătura Sa, Adevărul Său, Evanghelia Sa, Puterea și Lumina Sa care se transmite din El prin acestea, în sufletul celui ce se naște duhovnicește.
Ce este oare omul cel nou, omul cel duhovnicesc?
Nu este el oare o minte nouă și o inimă nouă?
O rațiune nouă și un sentiment nou?
O înțelegere nouă și o simțire nouă?
Nu în acestea două stă oare duhul cel nou?
Și dacă Duhul lui Dumnezeu, adică Puterea Lui spală inima de dorințele și simțămintele rele, curățind-o, nu este oare Cuvântul Său Apa Dumnezeiască ce spală mai nainte mintea dăruindu-i lumină?
- O, ba da!...
Apa este Cuvântul lui Dumnezeu iar Duhul este Puterea Lui.
Apa Cuvântului Lui ne înnoiește mintea, iar Duhul Său ne înnoiește inima. Numai dacă ne spală El așa, atunci avem deplină părtășie cu Dumnezeu (Ioan 13, 8),
Numai astfel putem fi ai Lui împărtășindu-ne necurmat din toată revărsarea darurilor Sale cerești.
De aici, de la această naștere din nou, noi devenim apoi oameni duhovnicești, având viață nouă. Și roade noi, roadele Duhului Sfânt.
Aceasta este înfierea de la care devenim cetățeni ai Ierusalimului Ceresc,
împreună părtași cu îngerii,
De aici începe apoi creșterea noastră veșnică în Hristos,
care nu se va mai opri niciodată până în veșnicie și nici în ea.
Acestea sunt adevăratele Cuvinte ale lui Dumnezeu
și adevărata Învățătură a Sfintei Biserici vii. Asta e nașterea din nou. Și nu botezul.
Toate celelalte cred că sunt de la oameni interesați și rătăciți sau neștiutori pe care nu trebuie să-i urmăm (2 Petru 3, 15-17).
Dacă vrem cu adevărat să înțelegem lucrurile Duhului, spre mântuire iar nu spre rătăcire.
Isuse, Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor,
luminează Te rugăm prin harul Tău, toate sufletele oamenilor, ca să înțeleagă această mare taină și mare trebuință a fiecăruia din noi - nașterea din nou... S-o înțeleagă bine iar nu rău.
Și dă-le o căință sinceră înaintea Ta, înaintea alor Tăi și înaintea altarului Tău,
fiecare din noi să trecem prin această baie sfântă pentru ca prin Sângele Tău să ne curățim de omul nostru cel vechi, de aluatul cel vechi (1 Cor. 15, 47),
și să ne îmbrăcăm în omul cel nou care se înnoiește după Chipul Tău până vom ajunge la starea deplină în Tine (Efes. 4, 11-15).
Ca astfel toată Biserica Ta alcătuită din făpturi noi, să se înfățișeze înaintea Ta fără pată,
așa cum ai dorit-o Tu, când Ți-ai vărsat Sângele Tău Cel Sfânt pentru ea.
Amin.
+
Nu disprețui Cuvântul niciodată-n nici-un fel
dacă-L lepezi tu pe Dânsul te va lepăda și El.