După câtăva vreme, s-a întâmplat că paharnicul^* și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpânul lor, împăratul Egiptului.

Faraon s-a mâniat^* pe cei doi dregători ai săi: pe mai-marele paharnicilor și pe mai-marele pitarilor.

Și^* i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif.

Căpetenia străjerilor i-a pus sub supravegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lângă ei, și au stat mai multă vreme în temniță.

Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte amândoi câte un vis, și anume fiecare câte un vis care putea să capete o tălmăcire deosebită.

Iosif, când a venit dimineața la ei, s-a uitat la ei și i-a văzut triști.

Atunci a întrebat pe dregătorii lui Faraon, care erau cu el în temnița stăpânului său, și le-a zis: „Pentru ce aveți o față așa de posomorâtă azi?”

Ei i-au răspuns: „Am^* visat un vis și nu este nimeni care să-l tălmăcească.” Iosif le-a zis: „Tălmăcirile^** sunt ale lui Dumnezeu. Istorisiți-mi dar visul vostru.”

Mai-marele paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul și i-a zis: „În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță.

Vița aceasta avea trei mlădițe. Când a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele au făcut struguri copți.

Paharul lui Faraon era în mâna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon și am pus paharul în mâna lui Faraon.”

Iosif i-a zis: „Iată^* tălmăcirea visului. Cele trei mlădițe^** sunt trei zile.

Peste trei zile, Faraon te^* va scoate din temniță, te va pune iarăși în slujba ta și vei pune iarăși paharul în mâna lui Faraon, cum obișnuiai mai înainte, când erai paharnicul lui.

Dar adu-ți aminte^* și de mine când vei fi fericit și arată, rogu-te, bunătate^** față de mine; pune o vorbă bună pentru mine la Faraon și scoate-mă din casa aceasta.

Căci am fost luat cu sila din țara evreilor și chiar aici^* n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniță.”

Mai-marele pitarilor, văzând că Iosif dăduse o tălmăcire îmbucurătoare, a zis: „Iată, și în visul meu se făcea că port trei coșuri cu pâine albă pe capul meu.

În coșul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru Faraon – prăjituri coapte în cuptor – și păsările mâncau din coșul care era deasupra de tot, pe capul meu.”

Iosif a răspuns și a zis: „Iată-i^* tălmăcirea. Cele trei coșuri sunt trei zile.

Peste trei zile^*, Faraon îți va lua capul, te va spânzura de un lemn, și carnea ți-o vor mânca păsările.”

A treia zi, era ziua nașterii^* lui Faraon. El a dat un ospăț^** tuturor slujitorilor săi și a scos afară^† din temniță pe mai-marele paharnicilor și pe mai-marele pitarilor, în fața slujitorilor săi:

pe mai-marele paharnicilor l-a pus^* iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul^** în mâna lui Faraon,

iar pe mai-marele pitarilor l-a spânzurat^*, după tălmăcirea pe care le-o dăduse Iosif.

Mai-marele paharnicilor nu^* s-a mai gândit însă la Iosif. L-a uitat.