Iuda bate pe canaaniți și fereziți
Și Iuda a zis fratelui său Simeon: „Suie-te împreună cu mine în țara care mi-a căzut la sorți și să luptăm împotriva canaaniților și voi merge* și eu cu tine în țara care ți-a căzut la sorți.” Și Simeon s-a dus cu el.
Iuda s-a suit și Domnul a dat pe canaaniți și pe fereziți în mâinile lor; au ucis zece mii de oameni la Bezec*.
Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au pornit lupta împotriva lui și au bătut pe canaaniți și fereziți.
Adoni-Bezec a luat fuga, dar ei l-au urmărit și l-au prins și i-au tăiat degetele cele mari de la mâini și de la picioare.
Adoni-Bezec a zis: „Șaptezeci de împărați, cu degetele cele mari de la mâini și de la picioare tăiate, strângeau mâncare sub masa mea; Dumnezeu îmi răsplătește și mie* cum am făcut.” L-au dus la Ierusalim și a murit acolo.
Iuda a pornit împotriva canaaniților care locuiau la Hebron, numit mai înainte Chiriat-Arba*, și a bătut pe Șeșai, pe Ahiman și pe Talmai.
Caleb* a zis: „Voi da pe fiică-mea Acsa de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul și-l va lua.”
Când* a intrat ea la Otniel, l-a îndemnat să ceară un ogor de la tatăl ei. Ea s-a coborât de pe măgar; și Caleb i-a zis: „Ce vrei?”
Ea i-a răspuns: „Dă-mi un dar*, căci mi-ai dat un pământ secetos; dă-mi și izvoare de apă.” Și Caleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos.
Fiii* Chenitului, socrul lui Moise, s-au suit din Cetatea Finicilor**, împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de Arad† și s-au dus†† de s-au așezat între popor.
Iuda* a pornit cu fratele său Simeon și au bătut pe canaaniții care locuiau la Țefat; au nimicit cetatea cu desăvârșire și au numit-o Horma** (Nimicire).
Iuda a mai pus mâna pe Gaza* și pe ținutul ei, pe Ascalon și pe ținutul lui și pe Ecron și pe ținutul lui.
Domnul* a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpânire pe munte, dar n-a putut să izgonească pe locuitorii din câmpie, pentru că aveau care** de fier.
Au dat* Hebronul lui Caleb, cum spusese Moise, și el a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac.
Cruțarea canaaniților
Străjerii au văzut pe un om ieșind din cetate și i-au zis: „Arată-ne pe unde putem intra în cetate și vom avea milă* de tine.”
El le-a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui.
Omul acela s-a dus în țara hetiților; a zidit o cetate și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat până în ziua de azi.
Manase* n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui, din Dor și satele dimprejurul lui, din Ibleam și satele dimprejurul lui, din Meghido și satele dimprejurul lui, așa încât canaaniții au izbutit să rămână în țara aceasta.
Când Israel a fost destul de tare, a supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-a izgonit.
Efraim* n-a izgonit pe canaaniții care locuiau la Ghezer și canaaniții au locuit în mijlocul lui Efraim la Ghezer.
Nici Așer* n-a izgonit pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidon, nici pe cei din Ahlab, din Aczib, din Helba, din Afic și din Rehob,
și așeriții* au locuit în mijlocul canaaniților, locuitorii țării, căci nu i-au izgonit.
Amoriții au dat înapoi în munte pe fiii lui Dan și nu i-au lăsat să se coboare în câmpie.
Amoriții au izbutit să rămână la Har-Heres, la Aialon* și la Șaalbim, dar mâna casei lui Iosif a apăsat asupra lor și au fost supuși la un bir.