Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor şi pe căpetenii cu minciunile* lor.
Toţi* sunt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar, şi brutarul încetează să mai aţâţe focul de când a frământat plămădeala până s-a ridicat.
În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mâna cu batjocoritorii.
Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mânia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.
Toţi ard ca un cuptor şi îşi mănâncă judecătorii; toţi împăraţii* lor cad**; niciunul† din ei nu Mă cheamă.
Efraim se amestecă* printre popoare, Efraim este o turtă care n-a fost întoarsă.
Ci Efraim* a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul** şi aleargă în Asiria.
Dar, ori de câte ori se duc, Îmi voi întinde* laţul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului şi-i voi pedepsi cum le-am spus** în adunarea lor.
Vai de ei, pentru că fug de Mine! Pieirea vine peste ei, pentru că nu-Mi sunt credincioşi! Aş vrea să-i scap*, dar ei spun minciuni împotriva Mea!
Nu strigă* către Mine din inimă, ci se bocesc în aşternutul lor; turbează după grâu şi must şi se răzvrătesc împotriva Mea.
I-am pedepsit, le-am întărit braţele, dar ei gândesc rău împotriva Mea.