Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura.

Ea^* i-a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah.

Iocșan a născut pe Seba și pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost așurimii, letușimii și leumimii.

Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia sunt fiii Cheturei.

Avraam^* a dat lui Isaac toate averile sale.

Dar a dat daruri fiilor țiitoarelor sale și, pe când era încă în viață, i-a îndepărtat^* de lângă fiul său Isaac înspre^** răsărit, în Țara Răsăritului.

Iată zilele anilor vieții lui Avraam: el a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani.

Avraam și-a dat duhul și a murit^* după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile, și a fost adăugat^** la poporul său.

Isaac și Ismael, fiii^* săi, l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, Hetitul, care este față în față cu Mamre.

Acesta este ogorul^* pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Het. Acolo^** au fost îngropați Avraam și nevastă-sa Sara.

După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvântat pe fiul său Isaac. El locuia lângă fântâna^* Lahai-Roi.

Iată spița neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care-l^* născuse lui Avraam egipteanca Agar, roaba Sarei.

Iată^* numele fiilor lui Ismael, după numele lor, după neamurile lor: Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael, Chedar, Adbeel, Mibsam,

Mișma, Duma, Masa,

Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma.

Aceștia sunt fiii lui Ismael; acestea sunt numele lor, după satele și taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi^*, după neamurile lor.

Și iată anii vieții lui Ismael: o sută treizeci și șapte de ani. El și-a dat^* duhul și a murit și a fost adăugat la poporul său.

Fiii lui au locuit^* de la Havila până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Asiria. El s-a așezat în fața^** tuturor fraților lui.

Iată spița neamului lui Isaac, fiul lui Avraam.Avraam^* a născut pe Isaac.

Isaac era în vârstă de patruzeci de ani când a luat de nevastă pe Rebeca, fata^* lui Betuel, Arameul din Padan-Aram, și sora^** lui Laban, Arameul.

Isaac s-a rugat Domnului pentru nevastă-sa, căci era stearpă, și Domnul^* l-a ascultat: nevastă-sa Rebeca^** a rămas însărcinată.

Copiii se băteau în pântecele ei, și ea a zis: „Dacă-i așa, pentru ce mai sunt însărcinată?” S-a dus să întrebe^* pe Domnul.

Și Domnul i-a zis: „Două neamuri^* sunt în pântecele tău, Și două noroade se vor despărți la ieșirea din pântecele tău. Unul^** din noroadele acestea va fi mai tare decât celălalt. Și cel mai mare^† va sluji celui mai mic.”

S-au împlinit zilele când avea să nască și iată că în pântecele ei erau doi gemeni.

Cel dintâi a ieșit roșu de^* tot, ca o manta de păr, și de aceea i-au pus numele Esau.

Apoi a ieșit fratele său, care^* ținea cu mâna de călcâi pe Esau, și de aceea i-au pus numele^** Iacov. Isaac era în vârstă de șaizeci de ani când s-au născut ei.

Băieții aceștia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător^* îndemânatic, un om care își petrecea vremea mai mult pe câmp, dar Iacov era un om liniștit^**, care stătea acasă^† în corturi.

Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca^* din vânatul lui; Rebeca^** însă iubea mai mult pe Iacov.

Odată, pe când fierbea Iacov o ciorbă, Esau s-a întors de la câmp rupt de oboseală.

Și Esau a zis lui Iacov: „Dă-mi, te rog, să mănânc din ciorba aceasta roșiatică, fiindcă sunt rupt de oboseală.” Pentru aceea s-a dat lui Esau numele Edom.

Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întâi născut!”

Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi slujește dreptul acesta de întâi născut?”

Și Iacov a zis: „Jură-mi întâi.” Esau i-a jurat și astfel și-a vândut^* dreptul de întâi născut lui Iacov.

Atunci, Iacov a dat lui Esau pâine și ciorbă de linte. El a mâncat și a băut^*; apoi s-a sculat și a plecat. Astfel și-a nesocotit Esau dreptul de întâi născut.