Șarpele^* era mai^** șiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncați din toți pomii din grădină’?”

Femeia a răspuns șarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.

Dar^*, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncați din el și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.’”

Atunci, șarpele^* a zis femeii: „Hotărât că nu veți muri,

dar Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi^* se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul.”

Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui și a mâncat^*; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul^** a mâncat și el.

Atunci li s-au deschis^* ochii la amândoi; au cunoscut^** că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele.

Atunci au auzit glasul^* Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei, și omul și nevasta lui s-au ascuns^** de Fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.

Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om și i-a zis: „Unde ești?”

El a răspuns: „Ți-am auzit glasul în grădină și mi-a fost frică^*, pentru că eram gol, și m-am ascuns.”

Și Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ți-a spus că ești gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îți poruncisem să nu mănânci?”

Omul a răspuns: „Femeia^* pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat.”

Și Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?” Femeia a răspuns: „Șarpele^* m-a amăgit și am mâncat din pom.”

Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieții tale, să te târăști pe pântece și să mănânci țărână^*.

Vrăjmășie^* voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța^** ei^†. Aceasta^†† îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul.”

Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferința și însărcinarea ta; cu^* durere vei naște copii, și dorințele^** tale se vor ține după bărbatul tău, iar el va stăpâni^† peste tine.”

Omului i-a zis: „Fiindcă^* ai ascultat de glasul nevestei tale și ai mâncat^** din pomul despre care^† îți poruncisem: ‘Să nu mănânci deloc din el’, blestemat^†† este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă^*† să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale;

spini^* și pălămidă să-ți dea și să mănânci^** iarba de pe câmp.

În sudoarea^* feței tale să-ți mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci țărână^** ești și în^† țărână te vei întoarce.”

Adam a pus nevestei sale numele Eva, căci ea a fost mama tuturor celor vii.

Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui haine de piele și i-a îmbrăcat cu ele.

Domnul Dumnezeu a zis: „Iată^* că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să^** ia și din pomul vieții, să mănânce din el și să trăiască în veci.”

De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului ca^* să lucreze pământul, din care fusese luat.

Astfel a izgonit El pe Adam; și la răsăritul^* grădinii Edenului a pus niște heruvimi^**, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieții.