29/31
Text:

1

Un* om care se împotriveşte tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată şi fără leac.

2

Când* se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul** geme.

3

Cine* iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar** cine umblă cu curvele risipeşte averea.

4

Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită o nimiceşte.

5

Cine linguşeşte pe aproapele său îi întinde un laţ sub paşii lui.

6

În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruieşte şi se bucură.

7

Cel* bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă.

8

Cei* uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc** mânia.

9

Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau* să tot râdă, căci pace nu se face.

10

Oamenii* setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.

11

Nebunul* îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.

12

Când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi.

13

Săracul şi asupritorul se* întâlnesc, dar Domnul** le luminează ochii amândurora.

14

Un împărat* care judecă pe săraci după** adevăr îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.

15

Nuiaua* şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul** lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.

16

Când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar* cei buni le vor vedea căderea.

17

Pedepseşte-ţi* fiul, şi el îţi va da odihnă şi îţi va aduce desfătare sufletului.

18

Când* nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar** ferice de poporul care păzeşte legea!

19

Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.

20

Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai* mult de la un nebun decât de la el.

21

Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie la urmă ajunge de se crede fiu.

22

Un om* mânios stârneşte certuri şi un înfuriat face multe păcate.

23

Mândria* unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

24

Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude* blestemul şi nu spune nimic.

25

Frica* de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.

26

Mulţi* umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.

27

Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

Capitol 29 din 31
Folosește săgețile ← → pentru navigare